Sfânta Muceniță Ketevan, Regina Georgiei

Ketevan, regentă a regatului Kakheti din Georgia, a fost ținută ostatică în Persia și executată în 1624 după ce a refuzat să renunțe la credința creștină. Mărturii georgiene și europene timpurii au păstrat memoria morții și a relicvelor ei.

Reprezentare a Sfintei Ketevan realizată de iconograful georgiano-rus Mihail Sabinin și publicată în 1882. Imaginea ține de memoria artistică a sfintei, nu este un portret din timpul vieții ei. Mihail Sabinin; Wikimedia Commons. Sursa imaginii Domeniu public (Public Domain Mark)

Panou de azulejos din secolul al XVIII-lea de la Convento da Graça din Lisabona, dedicat martiriului reginei georgiene Ketevan. Autor necunoscut; fotografie Tinatin Khidasheli, prin Wikimedia Commons. Sursa imaginii Domeniu public (Public Domain Mark)

Regină și regentă în Kakheti

Ketevan a fost soția regelui David I și mama viitorului rege Teimuraz I al Kakhetiei, regat din estul Georgiei. După moartea soțului și urcarea pe tron a fiului încă tânăr, ea a exercitat autoritatea de regentă. În conflictul dintre conducătorii georgieni și șahul safavid Abbas I, familia regală a fost prinsă între negocieri politice, războaie și luarea de ostatici. Enciclopedia Georgiei consemnează că Ketevan a fost trimisă în Persia și dusă în cele din urmă la Shiraz.

Captivitatea și refuzul convertirii

Sursele georgiene și relatările misionarilor augustinieni portughezi spun că Abbas I i-a cerut să treacă la islam, promițându-i eliberarea ori o viață confortabilă. Ketevan a refuzat. În septembrie 1624 a fost torturată și ucisă la Shiraz. Descrierile amănunțite ale torturii provin din mărturii de epocă și din texte hagiografice; deși evenimentul și contextul politic sunt documentate de mai multe surse, fiecare detaliu narativ trebuie citit în funcție de proveniența relatării. Sursele nu folosesc toate aceeași zi: sunt întâlnite 12 și 13 septembrie, iar comemorările georgiene și românești folosesc calendare diferite.

Relicve și memorie transnațională

Călugării augustinieni portughezi ar fi salvat și dus în secret părți din moaștele reginei. Tradiția le localizează în diferite epoci la Alaverdi, Goa și în alte locuri din Europa. O expediție arheologică indo-georgiană a identificat în 2004, în Goa, fragmente osoase atribuite Ketevanei; cercetarea asupra provenienței și dispersării relicvelor continuă. De aceea, este mai exact să spunem că relicvele au fost atribuite ei și că anumite fragmente au fost identificate în context arheologic, nu că locul tuturor moaștelor este cunoscut fără dispută.

Cinstirea și imaginile

Biserica georgiană o cinstește ca mare muceniță și simbol al statorniciei creștine în fața presiunii politice. În România este pomenită la 13 septembrie. Imaginea lui Sabinin este o gravură de secol XIX; panoul de azulejos din Lisabona este o mărturie artistică portugheză din secolul al XVIII-lea despre felul în care misiunea augustiniană a păstrat memoria reginei.