De la Manuel la monahul Macarie
Sinaxarul îl numește pe viitorul sfânt Manuel și îl prezintă ca fiu al lui Petru și al Anthusei, creștini din Kios, oraș din Bitinia. A învățat croitoria și, mergând la Prusa pentru lucru, a fost găsit de tatăl său, care trecuse la islam. Relatarea tradițională spune că Manuel a refuzat să-și schimbe credința, dar a fost circumcis cu forța. A fugit apoi la Muntele Athos și a intrat în schitul Sfintei Ana, unde a primit numele Macarie și a viețuit ca monah timp de doisprezece ani.
Mărturisirea la Prusa și martiriul
Izvorul sinaxarial spune că Macarie, tulburat de cuvintele Evangheliei despre mărturisirea lui Hristos, a cerut binecuvântarea bătrânului său și s-a întors la Prusa. Acolo și-a mărturisit public credința creștină. Rânduiala liturgică greacă rezumă că a fost mai întâi lovit cu pietre, apoi ucis cu sabia în anul 1590. Prologul lui Nicolae Velimirovici consemnează o versiune mai amplă, cu 130 de zile de biciuire. Detaliile provin din tradiția hagiografică; nu este cunoscut un dosar administrativ independent al procesului.
Moaște și locuri asociate
O parte din moaștele sale este cinstită la schitul Sfintei Ana, potrivit Prologului. Galeria arată schitul athonit și centrul orașului Bursa, numită Prusa în izvoarele grecești. Aceste fotografii localizează viața monahului și locul martiriului; nu sunt portrete ale lui Macarie. Doxologia îl menționează în nota despre Mineiul zilei, iar slujba greacă îl pomenește direct la 6 octombrie. În unele biserici care păstrează calendarul iulian, aceeași zi liturgică apare cu altă dată civilă.