Preot în vremea lui Iulian

Macarie a fost preot al Bisericii din Antiohia, împreună cu Evghenie. În timpul împăratului Iulian (361–363), cei doi au fost aduși la judecată pentru că au refuzat să participe la ceremonii păgâne. Potrivit sinaxarului OCA, ei l-au mustrat pe împărat pentru lepădarea credinței creștine și au fost supuși la chinuri.

Exilul în pustie și sfârșitul

După torturi au fost trimiși în exil la Oasim, o oază din pustiul Arabiei. Tradiția spune că s-au așezat într-o peșteră despre care localnicii spuneau că era locuită de un șarpe uriaș; prin rugăciunea lor, peștera a fost eliberată, iar cei doi au rămas acolo. Se rugau să moară împreună și, potrivit sinaxarului, au adormit în pace în anul 363. Aceste episoade sunt transmise hagiografic și nu sunt confirmate de relatări contemporane independente.

Pomenire și reprezentare

Macarie este pomenit la 19 februarie împreună cu Evghenie. Miniatura medievală din galerie îi reprezintă pe cei doi preoți împreună; nu este portret individual al lui Macarie.