Formarea unui dascăl de cântare

Macarie s-a născut în 1763 într-o familie evlavioasă și a primit educație la București, unde a învățat greaca și muzica psaltică. A devenit ieromonah și protopsalt al Mitropoliei Țării Românești, slujind și ca predicator al Curții Domnești. Biografiile consemnează că a studiat atât notația psaltică veche, cât și noul sistem adus în spațiul românesc la începutul secolului al XIX-lea.

Cântarea pe înțelesul credincioșilor

La îndemnul mitropolitului Dionisie Lupu, Macarie a tradus și adaptat cântări grecești în limba română, urmărind ca slujbele să poată fi înțelese de credincioși. În 1822 și 1823 a tipărit la Viena Teoreticonul, Anastasimatarul și Irmologhionul — primele cărți de cântări bisericești românești publicate cu notație psaltică. A deschis o școală de muzică psaltică la Iași după retragerea sa din București în 1829. A murit la Mănăstirea Viforâta în 1836.

Moștenire și canonizare

Cărțile sale au contribuit la înlocuirea treptată a cântării exclusiv în greacă în multe biserici românești și au format generații de psalți. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea lui în 2023, iar proclamarea publică a avut loc în 2024; ziua lui de pomenire este 31 august. Numele „Protopsaltul” amintește slujirea sa de cântăreț principal, iar „Ieromonahul” statutul său de monah hirotonit preot.

Identificarea imaginilor

Galeria folosește icoana sa acolo unde este identificată și imagini ale tipăriturilor ori notației psaltice pentru a arăta opera. Manuscrisele și cărțile nu sunt obiecte despre care să se afirme că au aparținut personal sfântului fără o proveniență documentată.