Monah și autor bizantin din secolul al XIII-lea, Meletie Galesiotes s-a împotrivit unirii bisericești de după al Doilea Sinod de la Lyon.
Icoană-calendar rusească din secolul al XVII-lea; miniaturile documentează cultul, nu sunt portrete contemporane.Iconar rus anonim, prima jumătate a secolului al XVII-lea, Muzeul de Artă Creștină din MoscovaSursa imaginiiDomeniu publicManuscris grecesc de secol XIII, imagine de context pentru transmiterea scrierilor bizantine; nu este opera lui Meletie.Basilakis, manuscris din secolul al XIII-lea; reproducere publicată de Spyridon LambrosSursa imaginiiDomeniu publicPeisaj regional de context, nu este identificat drept Muntele Galesion.Seksen_iki_yüz_kırk_beş, fotografie proprieSursa imaginiiCC BY-SA 3.0
Călugăr și autor bizantin
Meletie Galesiotes, numit și Meletie Mărturisitorul, a fost monah pe Muntele Galesion din Asia Mică în secolul al XIII-lea. Sursele moderne nu concordă pe deplin asupra datelor vieții; studiul Tiei Kolbaba îl datează aproximativ 1209–1286, în timp ce alte surse dau ani diferiți. Biografia detaliată depinde de texte hagiografice, iar opera sa a ajuns până la noi printr-o transmitere manuscrisă complexă.
Opoziția față de unirea de la Lyon
În timpul împăratului Mihail al VIII-lea Paleologul, după unirea proclamată la al Doilea Sinod de la Lyon din 1274, Meletie s-a opus apropierii instituționale cu Roma și politicii unioniste imperiale. Tia Kolbaba arată că numele de Mărturisitor este legat de această rezistență și îl examinează ca figură politică și simbol al opoziției antiunioniste, nu doar ca ascet ori făcător de minuni. Tradițiile despre suferințele lui se citesc în contextul conflictelor bisericești ale vremii.
Scrieri și pomenire
Meletie a scris texte teologice și polemice despre diferențele dintre greci și latini. Calendarul românesc îl pomenește la 19 ianuarie; unele calendare grecești îl pomenesc și la 21 ianuarie. Galeria folosește imagini liturgice și regionale ca repere explicite de context, nu ca portret al sfântului.