Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec

Nazaria, născută în Transilvania în 1697, a devenit prima stareță a Mănăstirii Văratec. A condus obștea într-o perioadă de formare și a fost canonizată de Biserica Ortodoxă Română în 2025.

Vedere a Mănăstirii Văratec, centrul obștii pe care au organizat-o și sprijinit-o sfintele pomenite astăzi. Fotografie contemporană, nu portret al vreuneia dintre ele. Fotografie: Cezar Suceveanu; Wikimedia Commons. Sursa imaginii CC BY 3.0

Biserica și incinta Mănăstirii Văratec din județul Neamț; imagine de context pentru viața monahală a celor trei cuvioase. Fotografie: Cipriancobuz; Wikimedia Commons. Sursa imaginii CC BY-SA 3.0

O altă perspectivă asupra așezământului monahal de la Văratec. Fotografie: Cosmin Cornea; Wikimedia Commons. Sursa imaginii CC BY 2.0

Începuturile vieții monahale

Născută în 1697, în zona Brașovului, Nazaria a fost mai întâi căsătorită și a avut doi copii. După moartea lor a ales viața monahală: a intrat la schitul Scânteia cu numele Natalia, iar mai târziu a primit tunderea în monahism la Bonțești, luând numele Nazaria. Tradiția o leagă de povățuirea Sfântului Vasile de la Poiana Mărului și de rânduiala paisiană.

Prima stareță de la Văratec

După o perioadă petrecută la Durău, a strâns în jurul ei o obște de maici. În 1788 a devenit prima stareță a Văratecului. Așezământul s-a dezvoltat în jurul acestei comunități, iar în vremea ei au fost obținute acte de întărire și s-a ridicat biserica de piatră, sfințită în 1812.

Moartea și canonizarea

Nazaria a murit la 18 decembrie 1814. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea ei în 2025, cu zi de prăznuire la 17 august. Biografia cunoscută este transmisă de istoriografia mănăstirească și de sinaxarele bisericești.

Imaginile galeriei

Imaginile prezintă Mănăstirea Văratec de astăzi, locul în care Nazaria a organizat obștea; nu sunt portrete ale stareței.