Episcop în Bitinia Nichita (greacă: Nikḗtas) este pomenit ca episcop al Apoloniadei, o cetate din Bitinia, provincie a Asiei Mici. Sursele hagiografice îl descriu ca om milostiv, binevoitor și cunoscător al Scripturii. Despre familia, educația și începutul episcopatului său nu s-au păstrat date biografice sigure.

Mărturisirea în vremea iconoclasmului Tradiția îl plasează în timpul împăratului Leon al V-lea Armeanul (813–820), când politica imperială a reintrodus măsuri împotriva cinstirii icoanelor. Nichita ar fi refuzat să renunțe la venerarea icoanelor lui Hristos, a Maicii Domnului și a sfinților, fiind exilat și supus unor suferințe care i-au afectat sănătatea. Sinaxarul spune că a murit în exil. Aceste repere provin din viața bisericească transmisă de calendare; nu există în sursele consultate documente contemporane care să detalieze procesul sau locul exilului.

Ce înseamnă titlul de mărturisitor În tradiția ortodoxă, „mărturisitor” este numit cel care a suferit pentru credință și a rămas statornic, fără ca moartea prin execuție să fie neapărat relatată. Cazul lui Nichita este legat de apărarea icoanelor în perioada iconoclastă, dar informațiile individuale sunt scurte. Icoana biruinței Ortodoxiei și harta Bitiniei din galerie oferă context pentru controversa și regiunea sa; niciuna nu îl reprezintă personal pe Nichita.

Pomenire Calendarul ortodox românesc îl pomenește pe 20 martie ca episcop al Apoloniadei. OCA și Doxologia transmit aceeași asociere cu apărarea icoanelor și exilul.