Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș

Cunoscută ca Milița sau Despina înainte de călugărie, Platonida a fost soția lui Neagoe Basarab, regentă după moartea lui și ctitoriță, iar mai târziu monahie.

Despina Milița în tabloul votiv de la Mănăstirea Curtea de Argeș; reprezentare anterioară călugăriei, nu portret ca monahie. Ancahm, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0. Sursa imaginii Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 (CC BY-SA 3.0)

Frescă votivă de secol XVI cu Neagoe Basarab și soția sa, Milița Despina, împreună cu copiii. Autor anonim; Mănăstirea Curtea de Argeș, Wikimedia Commons; reproducere de operă medievală în domeniul public. Sursa imaginii Domeniu public (Public Domain Mark)

Reproducere a frescei votive cu Neagoe Basarab și familia sa, publicată de Nicolae Iorga în 1930. Nicolae Iorga, Wikimedia Commons; frescă medievală și reproducere în domeniul public. Sursa imaginii Domeniu public (Public Domain Mark)

Milița Despina și familia Branković

Milița, cunoscută și ca Despina — titlu de rang pentru o prințesă din familia despoților sârbi Branković — s-a căsătorit în 1505 cu Neagoe Basarab. Sursele diferă cu privire la anul nașterii: Doxologia indică 1487, iar calendarul Basilica dă 1485. A primit o educație potrivită rangului ei și a devenit una dintre femeile cu rol politic și cultural important în Țara Românească a secolului al XVI-lea.

Soție, mamă și regentă

Cuplul a avut șase copii, dintre care unii au murit la vârste fragede. După moartea lui Neagoe în 1521, fiul lor Teodosie a ajuns pe tron fiind încă minor, iar Despina a exercitat temporar rolul de regentă. Instabilitatea politică a făcut-o să se retragă în Transilvania, unde a locuit în principal la Sibiu, în vreme ce fiicele sale au fost implicate în alianțe dinastice cu familiile domnitoare ale Țării Românești și Moldovei.

Platonida și ctitoriile sale

După o viață marcată de pierderi familiale și schimbări politice, Despina a primit tunderea monahală cu numele Platonida, în jurul anului 1545, potrivit tradiției biografice românești. A sprijinit viața monahală și artele, a fost asociată cu Schitul Ostrov și a ctitorit împreună cu Neagoe Mănăstirea Curtea de Argeș. Relatările nu sunt perfect uniforme asupra ultimei perioade a vieții: unele spun că a murit la Sibiu în 1554, iar alte prezentări bisericești îi leagă înmormântarea de Curtea de Argeș. Aceste diferențe sunt semnalate în sursele consultate.

Canonizarea și memoria ei

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea Platonidei în 2025, sub titulatura „Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș”, cu prăznuirea la 26 septembrie. Fresca votivă de la Curtea de Argeș o reprezintă în perioada în care era Doamna Despina; nu este un portret din anii ei de monahie. Icoana modernă din galerie folosește aceeași imagine istorică în fotografie apropiată, pentru a o face mai ușor de văzut.