De la Tesalonic la pustia Egiptului
Porfirie s-a născut la Tesalonic în jurul anului 346. La 25 de ani a plecat în Egipt, unde a viețuit în pustia Nitriei, apoi a mers la Ierusalim și s-a retras lângă râul Iordan. După o boală grea a fost hirotonit preot și a primit grija relicvei Sfintei Cruci de la Ierusalim. În 395 a fost ales episcop al Gazei, unde creștinii erau o minoritate într-un oraș cu numeroase temple păgâne.
Comunitatea din Gaza și templul Marneion
Viața lui Porfirie a fost scrisă de diaconul Marcu, însoțitorul său. Textul descrie eforturile episcopului de a obține sprijin imperial pentru comunitate, construirea unei biserici și închiderea marelui templu Marneion. Relatarea hagiografică este totodată o sursă pentru viața urbană, administrația și practicile religioase ale Gazei de la începutul secolului al V-lea. Trebuie citită ținând cont de perspectiva creștină polemică a autorului.
Pomenire și surse
Porfirie a murit în jurul anului 420 și este pomenit la 26 februarie. Articolul se bazează pe sinaxarul OCA și pe Viața scrisă de Marcu diaconul; fotografiile oferă contextul istoric al Gazei și al bisericii Sfântului Porfirie de astăzi, fără a le confunda cu lăcașul antic.