Sfântul Cuvios Mărturisitor Procopie din Decapole

Monah din Decapole și apărător al cinstirii icoanelor, Procopie a fost întemnițat și torturat în timpul împăratului Leon al III-lea Isaurul.

Procopie și Vasile în miniatura Menologionului lui Vasile al II-lea Iluminatori bizantini anonimi, secolul al X-lea Sursa imaginii Domeniu public, reproducere PD-Art

Ilustrație tipărită a Sfântului Procopie din Decapole din ediția rusă a Vieților Sfinților, publicată înainte de 1911. Autorul ilustrației este necunoscut; scan din volumul Viețile Sfinților, 1903–1911 / Wikimedia Commons. Sursa imaginii Domeniu public (Public Domain Mark 1.0; publicată înainte de 1911)

Monah din ținutul Decapolei

Procopie a trăit în secolul al VIII-lea, în Decapole, regiunea de la răsăritul Mării Galileii. A intrat într-o mănăstire și s-a dedicat rugăciunii și nevoinței. Când politica iconoclastă a împăratului Leon al III-lea Isaurul a început să persecute cinstitorii icoanelor, Procopie a apărat învățătura că icoanele nu sunt adorate ca dumnezei, ci cinstite ca reprezentări ale celor zugrăviți.

Mărturisire și eliberare

Sinaxarul OCA spune că Procopie a fost arestat, bătut, sfâșiat cu unelte de fier și ținut în temniță împreună cu Vasile Mărturisitorul. După moartea împăratului, cei doi au fost eliberați și și-au reluat viața monahală. Procopie a murit la bătrânețe în jurul anului 750. AGERPRES amintește aceeași tradiție și îl pomenește împreună cu Talaleu în calendarul românesc.

Pomenire și imagini

Procopie este pomenit la 27 februarie. Miniatura din Menologionul lui Vasile al II-lea îl arată împreună cu Vasile; a doua icoană este o reprezentare ulterioară a mărturisitorului.