Nașterea și făgăduința Anei

Potrivit relatării din 1 Regi (1 Samuel), Samuel s-a născut după ce Ana s-a rugat la sanctuarul din Șilo pentru un fiu. Ea făgăduise că îl va închina slujirii lui Dumnezeu, iar după înțărcare l-a dus la preotul Eli. Numele său este explicat tradițional prin rugăciunea Anei și prin faptul că l-a cerut de la Dumnezeu. Aceste întâmplări sunt relatate în textul biblic și dezvoltate în sinaxarul bisericesc.

Chemarea la Șilo

Samuel a crescut în slujirea sanctuarului. Când era copil, a auzit noaptea chemarea lui Dumnezeu, iar Eli l-a învățat să răspundă: „Vorbește, Doamne, că robul Tău ascultă”. Episodul marchează începutul lucrării sale profetice. Samuel a transmis apoi judecata asupra casei lui Eli, ai cărui fii, Ofni și Finees, abuzau de slujirea preoțească.

Judecător și proroc al poporului

După înfrângerea israeliților de către filisteni și capturarea Chivotului, Samuel a chemat poporul la întoarcerea către Dumnezeu și a judecat Israelul. În relatarea biblică, el a fost ultimul judecător al poporului și a rămas o autoritate religioasă în perioada de tranziție către regalitate.

Saul, David și sfârșitul vieții

Când bătrânii au cerut un rege, Samuel l-a uns pe Saul, apoi, după lepădarea acestuia, l-a uns pe David. A mustrat neascultarea lui Saul, dar l-a și ocrotit pe David când era urmărit. Biblia spune că Samuel a murit la bătrânețe și a fost jelit de Israel. OCA consemnează mutarea moaștelor sale din Iudeea la Constantinopol în anul 406; detaliul aparține tradiției bisericești ulterioare.

Pomenire și iconografie

Biserica îl pomenește la 20 august. Icoanele îl arată de regulă ca proroc bătrân, cu sul sau binecuvântând; imaginile din galerie includ și o scenă din copilărie, pe când slujea sub îndrumarea lui Eli.