Copilăria și intrarea în monahism

Maria Ciupelea s-a născut la 2 august 1852, în Săliștea Sibiului, într-o familie de credință ortodoxă. Tatăl ei, Nicolae, a plecat mai târziu la Muntele Athos, unde a devenit monahul Nicodim și a viețuit în apropierea chiliei românești Sfântul Ipatie de la Vatoped. Biografiile bisericești spun că Maria a mers cu mama ei la Mănăstirea Sărăcinești pentru spovedanie și rugăciune și a rămas acolo, începând viața monahală de la o vârstă fragedă. A primit numele Matrona la tunderea în monahism.

Relatarea despre viața ei a fost transmisă mai ales de nepotul său, ieromonahul Teodosie Domnariu, care a cunoscut-o și a adunat amintirile despre nevoința ei. Această apropiere face din mărturie o sursă familială importantă, dar nu echivalează cu un dosar biografic complet; unele episoade sunt păstrate în tradiția orală a mănăstirilor.

Viața la Hurezi și slujirea ca stareță

După anii de formare la Sărăcinești, Matrona s-a mutat la Mănăstirea Hurezi și a intrat sub îndrumarea duhovnicului Orest Baldovin, legat de tradiția isihastă și ucenic al Sfântului Calinic de la Cernica. Sursele o descriu ca monahie ascultătoare, tăcută și statornică în rugăciune, al cărei sfat era căutat de celelalte maici. La 18 aprilie 1923 a fost aleasă stareță, la vârsta de 71 de ani. În conducerea obștii a susținut viața de chinovie, adică rugăciunea și masa în comun, rânduiala ascultărilor și sprijinul reciproc dintre maici.

A rămas legată de Hurezi până la sfârșitul vieții. A murit în 1935, potrivit biografiilor recente ale Arhiepiscopiei Râmnicului și Doxologiei; unele liste bisericești mai vechi dau anul 1939, de aceea diferența merită menționată. Moaștele ei se află astăzi într-o raclă în biserica mare a mănăstirii. Galeria arată ansamblul actual, nu portrete ale Matronei; nu am identificat un portret istoric liber reutilizabil cu proveniență și licență confirmate.

Canonizarea și memoria

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea monahiei Matrona Ciupelea în iulie 2025, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și pomenirea la 5 mai. Proclamarea locală a avut loc la Mănăstirea Hurezi în mai 2026, iar proclamarea generală a celor șaisprezece femei românce canonizate s-a săvârșit în februarie 2026. Cinstirea ei unește memoria unei starețe concrete din secolele XIX–XX cu viața monahală care continuă la Hurezi.