O martiră romană din secolul al II-lea
Paraschevi din Roma este cinstită la 26 iulie în calendarul românesc și în calendarul OCA. Sinaxarul o prezintă drept fiica unor părinți creștini, Agaton și Politia. După moartea lor și-ar fi împărțit averea săracilor, și-ar fi închinat fecioria lui Hristos și ar fi propovăduit creștinismul. Narațiunea o plasează în timpul împăratului Antonin Pius (138–161), însă nu avem documente administrative romane care să confirme biografia individuală; trebuie distinsă tradiția martirologică de certitudinea arhivistică.
Relatarea pătimirii
Viața transmisă de OCA spune că Paraschevi a fost arestată pentru refuzul de a jertfi idolilor. După încercări de intimidare, ar fi fost supusă la chinuri, inclusiv la o cască încinsă și la un cazan cu ulei și smoală; povestirea descrie supraviețuirea ei prin intervenție divină și convertirea persecutorului. După eliberare, ea ar fi continuat să propovăduiască, fiind arestată din nou în alte cetăți și ucisă prin decapitare în timpul guvernatorului Tarasie. Aceste episoade sunt elemente ale Patimii hagiografice, nu proces-verbal contemporan.
Numele și posibile confuzii
Grecescul Paraskevi înseamnă „ziua pregătirii”, adică vineri, iar numele este purtat de mai multe sfinte. Paraschevi din Roma, pomenită în iulie, nu este aceeași cu Parascheva din Iconium sau cu Sfânta Parascheva de la Iași, cinstită în octombrie. OCA menționează și că sfânta romană este cunoscută în tradiția apuseană sub numele Veneranda. Precizarea identității previne amestecarea unor vieți și date liturgice diferite.
Cultul și imaginile
Sinaxarul consemnează cinstirea mormântului ei și vindecări atribuite mijlocirii sale. În România, Doxologia publică acatist, paraclis și materiale despre icoane și moaște. Galeria prezintă două icoane identificate de Commons ca Paraschevi din Roma; fiecare are fișa proprie cu licența și autorul, iar reprezentările sunt ulterioare epocii romane.