Tamara, membră a dinastiei Bagrationi, era fiica regelui Giorgi al III-lea și a reginei Burdukhan. Tatăl ei a încoronat-o drept coregentă în 1178, pentru a consolida succesiunea, iar după moartea lui în 1184 a fost recunoscută ca suverană. Studiile despre regina georgiană folosesc, în general, intervalul domniei 1184–1213; unele surse medievale și lucrări moderne diferă asupra anului exact al morții. În georgiană, titlul ei este uneori redat ca „rege”, o formulă suverană ce subliniază că era monarh domnitor, nu doar soție de rege.
În primii ani de domnie a trebuit să negocieze cu aristocrația și clerul, iar căsătoria cu Iuri Bogoliubski s-a încheiat prin divorț. Apoi s-a căsătorit cu David Soslan, cu care a avut doi copii, Giorgi al IV-lea și Rusudan. Georgia și-a extins influența regională, iar victoriile de la Shamkor (1195) și Basiani (1203) au devenit repere ale istoriografiei naționale. Istoricii descriu domnia drept una dintre perioadele de maximă putere și înflorire culturală a regatului; limbajul „epocii de aur” este o interpretare istoriografică, nu o etichetă neutră a tuturor surselor.
Tamara a susținut biserici și mănăstiri în Georgia și în afara ei și este amintită în tradiția bisericească pentru evlavia, ajutorul oferit săracilor și sprijinul pentru viața monahală. OCA transmite episoade despre rugăciunile ei înaintea campaniilor militare și despre asceza personală; aceste relatări hagiografice se citesc alături de cercetarea istorică asupra conducerii și instituțiilor. Frescele de la Betania, Qincvisi și Vardzia sunt importante deoarece o reprezintă în monumente georgiene medievale și oferă indicii despre titulatura și imaginea regală.
Locul mormântului ei nu este stabilit cu certitudine. Tradițiile o leagă de Gelati sau de Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim, iar OCA spune că locul exact rămâne necunoscut. Pomenirea de 1 mai este ziua ei de odihnă în calendarul folosit aici; în unele calendare este cinstită și în Duminica Mironosițelor.