Fiul lui Zevedeu și fratele lui Ioan
Iacob, fiul lui Zevedeu, este unul dintre cei Doisprezece Apostoli și fratele lui Ioan. Evangheliile îl prezintă pe el și pe Ioan pescuind alături de tatăl lor, înainte de a răspunde chemării lui Iisus. Marcu 3, 17 spune că frații au primit numele Boanerges, explicat ca „fiii tunetului”. Acest Iacob este numit uneori „cel Mare” pentru a fi deosebit de Iacob, fiul lui Alfeu, și de Iacob, fratele Domnului; identificările între diferiții Iacobi din Noul Testament trebuie făcute cu grijă.
În narațiunile evanghelice, Iacob face parte, împreună cu Petru și Ioan, din grupul restrâns prezent la învierea fiicei lui Iair, la Schimbarea la Față și în Grădina Ghetsimani. În Marcu 10, el și Ioan cer un loc de cinste în Împărăție; răspunsul lui Iisus îi îndeamnă să înțeleagă că urmarea Lui înseamnă și „paharul” suferinței. Aceste episoade conturează un apostol apropiat de Iisus, dar și un om care învață să schimbe ambiția pentru slujire.
Misiunea și moartea consemnate în Faptele Apostolilor
După Înviere și Cincizecime, Faptele Apostolilor îl menționează din nou pe Iacob într-un episod scurt, dar important. În Faptele 12, 1–2, regele Irod Agripa I începe persecuția Bisericii din Ierusalim și poruncește uciderea lui Iacob, fratele lui Ioan, cu sabia. Textul biblic nu relatează procesul în detaliu, locul exact al execuției sau cuvintele sale finale. Moartea sa este datată de obicei în jurul anului 44, în timpul domniei lui Agripa I.
Prin această consemnare, Iacob este primul dintre cei Doisprezece a cărui moarte este relatată explicit în Noul Testament. OCA păstrează și o tradiție veche despre curajul lui în mărturisire și despre convertirea celui care l-a dus la judecată; acest detaliu nu apare în Faptele Apostolilor și trebuie prezentat ca tradiție bisericească ulterioară.
Spania și pelerinajul de la Compostela
Tradiția ortodoxă păstrată de OCA afirmă că Iacob a propovăduit în Spania și în alte ținuturi înainte de a reveni la Ierusalim. Totuși, această călătorie nu este menționată în Noul Testament. Studiul din Encyclopedia of Ancient Christianity remarcă faptul că mărturiile scrise despre predicarea sa în Spania apar în izvoare latine medievale, iar relatările despre mutarea moaștelor la Compostela sunt și mai târzii. De aceea, vizita apostolului în Spania și identificarea mormântului de acolo aparțin tradiției creștine medievale, nu unui fapt stabilit de surse din secolul I.
Catedrala din Santiago de Compostela a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj ale Europei medievale. Fațada din galerie aparține monumentului construit în secolele următoare și ilustrează moștenirea culturală a acestei tradiții; nu este o mărturie contemporană despre Iacob. Icoanele prezentate alături arată cum a fost reprezentat apostolul în epoci și comunități diferite.
Cinstire
Biserica îl pomenește la 30 aprilie în calendarul consultat pentru acest proiect, iar alte tradiții liturgice îl prăznuiesc la date distincte. El rămâne mărturie a legăturii dintre chemarea la apostolat, slujirea comunității și martiriu. În sursele despre viața lui, datele cele mai ferme sunt legătura de familie cu Ioan, apartenența la grupul celor Doisprezece și moartea sub Irod Agripa; itinerariul occidental este păstrat ca tradiție de cinstire.