În comunitatea Bisericii din Ierusalim
Faptele Apostolilor îl numește pe Sila unul dintre „fruntașii fraților” din Ierusalim. După Sinodul apostolic, a fost trimis împreună cu Iuda Barsaba la Antiohia pentru a duce hotărârea privind creștinii dintre neamuri. A rămas acolo și a devenit colaborator al Apostolului Pavel.
Călătorii și întemnițarea la Filipi
Sila l-a însoțit pe Pavel prin Siria și Cilicia, apoi în Macedonia. La Filipi, cei doi au fost bătuți cu nuiele și închiși după ce au alungat duhul de ghicire dintr-o sclavă. Faptele Apostolilor povestește că un cutremur a deschis ușile temniței; temnicerul și casa lui au ajuns să creadă și să primească botezul. Acesta este principalul nucleu narativ despre Sila păstrat în Noul Testament.
Tradiția despre sfârșitul său
OCA transmite că Sila a fost hirotonit episcop la Corint, unde ar fi încheiat viața. Tradițiile ulterioare îl numără între apostolii celor Șaptezeci și îl pomenesc la 30 iulie. Sursele biblice sunt mai timpurii decât aceste detalii episcopale și nu oferă o relatare despre moartea lui. Prima imagine îl identifică pe Sila într-o icoană; menaionul oferă contextul datei liturgice.