Sfântul Cuvios Natan de la Sihăstria Putnei

Natan (1717–1784), originar din ținutul Pașcanilor, a fost eclesiarh și caligraf la Putna, apoi monah și duhovnic la Sihăstria Putnei. A condus schitul în ultimii ani ai vieții și a lăsat manuscrise și pomelnice importante pentru memoria comunității.

Biserica veche de la Sihăstria Putnei — Biserica veche a schitului, fotografiată în 2016. Sila, Paisie și Natan au fost stareți sau monahi ai acestei obști în secolul al XVIII-lea; fotografia este un reper al locului, nu o imagine din timpul lor. Alexander Klink, 2016 Sursa imaginii CC BY 4.0

Vedere laterală a bisericii vechi de la Sihăstria Putnei — Un alt unghi al vechii biserici de la schit, locul unde au fost descoperite mormintele celor trei cuvioși în timpul refacerii așezământului. Alexander Klink, 2016 Sursa imaginii CC BY 4.0

De la Putna la sihăstrie

Natan s-a născut în 1717 în zona Pașcanilor, cu numele Natanail Dreteanul. A fost eclesiarh la Mănăstirea Putna, având grijă de obiectele bisericești și de rânduiala slujbelor. Îndemnat de dorința unei vieți mai retrase, s-a mutat la Sihăstria Putnei, unde a primit schima mare și numele de Natan. Mitropolitul Iacob Putneanul l-a hirotonit ieromonah și i-a încredințat ascultarea de duhovnic.

Duhovnic, caligraf și stareț

Natan s-a remarcat prin activitatea de copist și caligraf. A alcătuit pomelnice pentru Mitropolia de la Iași, Mănăstirea Putna și schitul Sihăstriei; manuscrisele sale au ajutat la păstrarea memoriei ctitorilor și a istoriei așezămintelor. În 1781, Sila i-a încredințat conducerea schitului. Natan a păstorit obștea în condiții tot mai grele, după schimbarea granițelor și întreruperea legăturilor tradiționale cu Moldova. Relatările locale îl prezintă și ca povățuitor duhovnicesc al lui Iacob Putneanul, care a primit aici schima mare cu numele Eftimie.

Moartea, manuscrisele și canonizarea

Natan a murit la 26 decembrie 1784, la câteva luni după Paisie. Însemnările din pomelnicul Sihăstriei consemnează moartea sa și faptul că el însuși a scris acel manuscris. Mormântul și moaștele au fost descoperite în 1990. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în 2016 împreună cu Sila și Paisie, stabilind pomenirea lor comună la 16 mai. Fotografiile din galerie prezintă biserica veche și zona de pelerinaj actuală; ele nu sunt imagini din vremea lui Natan.