Copilăria în Capadocia și strămutarea în Grecia
Paisie s-a născut cu numele Arsenie Eznepidis la 25 iulie 1924, în Farasa Capadociei, într-o familie ortodoxă. La puțin timp după nașterea lui, populația greacă din Asia Mică a fost strămutată în Grecia. Familia s-a stabilit la Konitsa, în Epir. Arsenie a crescut într-un mediu modest și religios; încă din copilărie era atras de viața monahală, dar a învățat și meseria de tâmplar.
Războiul și drumul către monahism
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a făcut serviciul militar în armata greacă, lucrând în principal ca operator radio. După război s-a îngrijit o vreme de familie, apoi a plecat la Muntele Athos. În 1954 a fost tuns rasofor la mănăstirea Esfigmenu, primind numele Averkie; în 1956 s-a mutat la mănăstirea Filoteu și a primit schima mică cu numele Paisie, în cinstea mitropolitului Paisie al II-lea al Cezareei, originar din Farasa.
Nevoința, slujirea și oamenii care îl căutau
A viețuit în mai multe locuri ale Athosului, inclusiv la Schitul Iviron și în zona Panaguda, unde a primit numeroși pelerini. A petrecut și perioade în afara Athosului: la mănăstirea Stomiu din Epir și în Sinai, la chilia Sfinților Galaction și Epistimi. Relatările despre viața sa descriu un ritm aspru de rugăciune și muncă, dar și disponibilitatea de a asculta oamenii, cărora le vorbea despre pocăință, nădejde, familie și discernământ. Mărturiile de acest fel provin în mare parte de la ucenici și vizitatori; minunile atribuite lui aparțin tradiției de mărturie și nu trebuie prezentate drept constatări independente.
Boala, adormirea și canonizarea
În 1993 a fost diagnosticat cu cancer și a fost operat. S-a întors la mănăstirea Sfântului Ioan Teologul din Souroti, lângă Tesalonic, unde a murit la 12 iulie 1994. Mormântul său se află acolo și a devenit loc de pelerinaj. Patriarhia Ecumenică l-a canonizat la 13 ianuarie 2015; Biserica îl pomenește la data adormirii, 12 iulie. Scrierile și convorbirile sale au circulat în numeroase limbi, în special colecțiile de sfaturi duhovnicești alcătuite de obștea de la Souroti.
Imagini
Galeria oferă portretul său, icoane, chilia Panaguda și mormântul de la Souroti. Sunt imagini ale sfântului și ale locurilor asociate direct cu ultimii ani și cu memoria sa; fiecare fișier trimite la pagina Wikimedia Commons cu detaliile autorului și licenței.