Puține date biografice păstrate
Despre Paisie se cunosc mai puține date decât despre ceilalți doi cuvioși. S-a născut în 1701 și a fost egumen la Mănăstirea Sfântul Ilie din Suceava, după care a viețuit la Mănăstirea Râșca. A ajuns apoi la Sihăstria Putnei, unde a trăit în aceeași obște cu Sila și Natan. Informațiile provin în principal din mărturii monahale și din documentele păstrate de comunitățile Putnei; nu s-a păstrat o cronică biografică amplă a vieții lui.
Monah și povățuitor în vremuri tulburi
Paisie nu a fost egumen la Sihăstria Putnei, dar tradiția locală îl descrie drept un rugător statornic și povățuitor al monahilor și credincioșilor. A trăit în perioada schimbărilor politice care au urmat anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, când comunitățile monahale din zonă au întâmpinat dificultăți materiale și izolarea de Moldova. Relatările bisericești îi atribuie smerenie, dragoste de rugăciune și darul înainte-vederii; acestea sunt afirmații ale tradiției hagiografice, nu observații verificabile independent.
Moartea și cinstirea
Paisie a murit la 16 decembrie 1784. O piatră funerară redescoperită în 1990 a permis identificarea mormântului său, iar moaștele au fost găsite în timpul lucrărilor de restaurare a schitului. Cinstirea lui locală a fost recunoscută de Sfântul Sinod în 2016, când a fost canonizat împreună cu Sila și Natan. Biserica Ortodoxă Română îl pomenește la 16 mai. Galeria arată biserica veche, împrejurimile mănăstirii și un izvor cu icoane, ca repere ale locului unde s-a nevoit.