Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini

Tradiția îl prezintă pe Samson ca medic și preot care și-a pus averea și casa în slujba bolnavilor și călătorilor din Constantinopol. Legătura sa cu împăratul Justinian aparține Vieții hagiografice; izvoarele despre xenon sugerează că instituția putea fi mai veche.

Icoană a Sfântului Samson primitorul de străini — Icoană atribuită lui M. Dikarev, circa 1900; imagine devoțională, nu portret contemporan. M. Dikarev (atribuit); publicată pe Wikimedia Commons Sursa imaginii Domeniu public

Icoană cu Sfântul Samson alături de Maica Domnului Feodorovskaia și Maria Egipteanca — Reprezentare iconografică a sfântului în grup cu alți sfinți; datările și atribuirea sunt consemnate în fișa Commons. Autorul indicat în fișa Wikimedia Commons Sursa imaginii Domeniu public, conform fișei Wikimedia Commons

Hartă istorică a Constantinopolului bizantin — Hartă publicată în 1899, folosită aici pentru orientarea geografică în cetatea unde a slujit Samson. F. R. von Hubner Sursa imaginii Domeniu public

Medicul care și-a făcut casa loc de îngrijire

Sfântul Cuvios Samson este pomenit la 27 iunie cu apelativul „primitorul de străini” (xenodochos). Viața transmisă sub numele lui Simeon Metafrastul spune că s-a născut la Roma într-o familie bogată și creștină, a studiat filosofia și medicina, iar după moartea părinților a transformat casa moștenită într-un loc de îngrijire pentru bolnavi. Relatarea îl arată organizând ajutorul cu personal și dăruindu-și averea celor aflați în suferință. Aceste detalii sunt portretul hagiografic al sfântului, nu o biografie documentată de arhive contemporane.

De la Roma la Constantinopol

Potrivit aceleiași tradiții, Samson a plecat la Constantinopol dorind să ducă o viață retrasă, dar a întâlnit acolo aceeași nevoie de ajutor medical. Și-a deschis casa celor săraci și bolnavi, oferind îngrijire, hrană și adăpost. Patriarhul Menas l-ar fi hirotonit preot. Sursele bisericești îl comemorează astfel atât ca tămăduitor, cât și ca slujitor al aproapelui; termenul „primitor de străini” subliniază găzduirea celor fără sprijin, nu doar tratarea unei boli.

Justinian și xenonul lui Samson: tradiție și izvoare

Episodul cel mai cunoscut spune că împăratul Justinian, bolnav și neajutat de medicii săi, a fost vindecat de Samson. Când împăratul i-a oferit aur și argint, sfântul ar fi cerut în schimb o casă de îngrijire pentru săraci, bolnavi și călători. Viața descrie astfel originea instituției numite xenonul lui Samson. Totuși, Procopius menționează un xenon al lui Samson ars în răscoala Nika din 532 și restaurat de Justinian, fără să confirme povestea vindecării împăratului. Un studiu modern discută ipoteza că fundația ar fi fost chiar mai veche, posibil din secolul al IV-lea. Așadar, existența și continuitatea instituției sunt mai bine susținute decât data exactă a fondării ori episodul miraculos al vindecării.

Un centru de milostenie și memoria sfântului

Cercetarea istorică plasează xenonul în vecinătatea bisericilor Sfânta Sofia și Sfânta Irina, deși săpăturile nu permit identificarea sigură a tuturor vestigiilor. Instituția a funcționat secole, a fost refăcută după incendiul din 532 și a ajuns să aibă proprietăți și personal propriu. Tradiția localizează moaștele lui Samson la biserica Sfântului Mochie, iar pelerinii medievali au consemnat obiecte și amintiri legate de spital. Nu se cunoaște cu certitudine soarta finală a moaștelor. Imaginile galeriei includ două icoane, menologhia care îl înscrie la 27 iunie și o hartă contextuală a Constantinopolului bizantin.