Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei

Iacob Putneanul (1719–1778), mitropolit al Moldovei între 1750 și 1760, a sprijinit tipărirea cărților în limba română, educația copiilor și mănăstirile din eparhie. Este cunoscut și pentru rolul său în desființarea văcăritului și pentru legătura sa cu Mănăstirea Putna.

Vedere generală asupra Mănăstirii Putna, Bucovina — Mănăstirea Putna, unde Iacob Putneanul a fost egumen și pe care a sprijinit-o ca mitropolit și ctitor. Fotografia arată ansamblul actual, nu un portret al sfântului. Cristian Bortes, 2007 Sursa imaginii CC BY 2.0

Biserica și turnul tezaurului de la Mănăstirea Putna — Fotografie contemporană a bisericii voievodale și a turnului tezaurului de la Putna. Iacob este înmormântat în pridvorul bisericii voievodale; imaginea oferă contextul locului. Curcan ionel, 2024 Sursa imaginii CC BY-SA 4.0

Hartă veche a Principatelor Moldovei și Țării Românești — Hartă din 1786 a Moldovei și Țării Românești, din apropierea epocii lui Iacob Putneanul. Este reper istoric și geografic, nu hartă contemporană exactă a hotarelor. Cartograf german anonim, 1786 Sursa imaginii Domeniu public

De la viața monahală la scaunul mitropolitan

Iacob Putneanul s-a născut în 1719 și a intrat de tânăr în viața monahală. A fost format în mediul Putnei și al așezămintelor ei, apoi a slujit ca episcop de Rădăuți din 1745. În noiembrie 1750 a fost ales mitropolit al Moldovei, funcție pe care a păstrat-o până în 1760. După retragere, s-a întors la Putna, unde și-a continuat viața monahală. A murit la 15 mai 1778 și a fost înmormântat în pridvorul bisericii voievodale a mănăstirii.

Tipar, școală și acces la învățătură

Una dintre contribuțiile sale cu efect de durată a fost sprijinirea educației. În 1755, sub îndrumarea și cu sprijinul său, a apărut la Iași Bucvarul, primul abecedar tipărit în Moldova. În prefață, Iacob pleda pentru învățătura copiilor, văzută ca nevoie a comunității și a credinței. La inițiativa sa, domnul Ioan Teodor Callimachi a emis în 1759 hrisovul pentru înființarea școlii de la Putna, considerată prima școală rurală din Moldova atestată documentar. A susținut, de asemenea, traducerea și tipărirea cărților de cult în limba română.

Păstorirea și apărarea celor vulnerabili

Izvoarele bisericești și istoriografia locală îl prezintă ca păstor implicat în viața socială a Moldovei. În 1749 a sprijinit demersurile care au dus la desființarea văcăritului, o dare apăsătoare asupra vitelor. A lucrat pentru mănăstirile și schiturile din jurul Putnei și a fost preocupat de ajutorarea celor nedreptățiți. Unele relatări hagiografice descriu intervențiile lui în favoarea celor amenințați de autorități; detaliile acestor episoade trebuie citite în cadrul tradiției biografice ecleziale, iar faptele de tipar și școală sunt susținute și de documentele istorice citate de cercetători.

Retragerea, canonizarea și cinstirea

După zece ani de mitropolie, Iacob s-a retras la Putna. Este pomenit de Biserica Ortodoxă Română la 15 mai, ziua morții sale. Sfântul Sinod a hotărât canonizarea în 2016, împreună cu ucenicii săi Sila, Paisie și Natan, iar proclamarea solemnă a avut loc la Putna în mai 2017. Moaștele sale au fost așezate spre cinstire în 2016. Galeria reunește fotografii ale mănăstirii cu care a fost strâns legat și o hartă de epocă; acestea sunt imagini de context, nu portretul lui Iacob.