De la Procopie la monahul Pitirim
Pitirim s-a născut cu numele Procopie la Viazma, în 1644 sau 1645. OCA îi descrie dragostea timpurie pentru slujbele bisericești, lectură, cântare și pictură de icoane. A intrat în mănăstirea Sfântului Ioan Botezătorul din Viazma, a primit tunderea monahală cu numele Pitirim și a ajuns egumen și apoi arhimandrit.
Episcop într-o eparhie de frontieră
În 1685 a fost hirotonit episcop al Tambovului, o eparhie nouă și săracă, cu populație eterogenă și alfabetizare redusă. Pitirim a predicat și a călătorit prin eparhie, a sprijinit formarea clerului, a supravegheat ridicarea catedralei Schimbării la Față și a întemeiat mănăstirea Înălțării pentru femei. OCA relatează că a lucrat uneori chiar cu mâinile la construcții și că a încurajat educația religioasă.
Moartea și canonizarea
Pitirim a murit în 1698 și a fost înmormântat în catedrala Tambovului. Pelerinii au început să vină la mormânt, iar din 1819 au fost consemnate mărturii despre vindecări atribuite rugăciunilor sale. OCA consemnează că a fost canonizat la 28 iulie 1914; această dată explică includerea lui în unele calendare ale zilei. Galeria folosește imagini calendaristice, deoarece nu am verificat în Commons o icoană reutilizabilă cu atribuire sigură.