Copilărie săracă și studii
Tihon s-a născut în 1724 în satul Korotsk, în eparhia Novgorodului, și a primit la botez numele Timotei. Tatăl său, cântăreț bisericesc, a murit când Timotei era mic, iar familia a rămas într-o sărăcie atât de mare încât băiatul muncea uneori o zi întreagă pentru o bucată de pâine. A urmat școala clericală și Seminarul din Novgorod, unde s-a remarcat la învățătură. După absolvire, a predat greaca, retorica și filosofia.
De la profesor la episcop
În 1758 a fost tuns în monahism cu numele Tihon și a primit treptat responsabilități de conducere în mediul seminarial și monastic. A fost hirotonit episcop în 1761, iar în 1763 a fost transferat la scaunul Voronejului. A condus eparhia aproximativ patru ani și jumătate, preocupându-se de formarea preoților, de școli și de educația clerului. OCA îi atribuie și acțiuni pastorale împotriva unor obiceiuri păgâne și inițiative de catehizare în zonele îndepărtate.
Retragerea la Zadonsk și scrierile
Sănătatea șubredă l-a silit să renunțe la administrarea eparhiei în 1767. După o perioadă la Mănăstirea Tolshev, s-a stabilit în 1769 la Mănăstirea Nașterii Maicii Domnului din Zadonsk. A trăit simplu, a citit Scriptura și Părinții Bisericii și a împărțit pensia și darurile primite cu oamenii săraci. În retragere a scris „Comoara duhovnicească adunată din lume” și „Despre adevăratul creștinism”, lucrări în care insistă asupra pocăinței, iubirii aproapelui, iertării și practicării credinței în viața cotidiană.
Felul în care îmbina disciplina și mila
Tradițiile biografice îl descriu aspru cu sine și blând cu ceilalți. O anecdotă transmisă de OCA spune că, atunci când și-a găsit prietenii tulburați fiindcă mâncau pește în Postul Mare, le-a cerut să stea liniștiți și a gustat și el din mâncare, pentru a-i împăca. Relatările de acest tip sunt episoade hagiografice, dar exprimă tema recurentă din scrierile sale: rânduiala trebuie însoțită de dragoste și înțelegere.
Moarte, cinstire și posteritate
Tihon a murit la Zadonsk, la 13 august 1783, la vârsta de 59 de ani. Moaștele sale au fost descoperite în 1846, iar canonizarea și proclamarea sa ca sfânt au avut loc la 13 august 1861, zi care coincide cu data morții sale în calendarul iulian. Mănăstirea din Zadonsk a devenit un loc important de pelerinaj, iar scrierile lui au continuat să fie citite în lumea ortodoxă rusă și dincolo de ea.
Despre imagini
Galeria arată două icoane, una din secolul al XIX-lea și una modernă, precum și o vedere istorică a mănăstirii din Zadonsk. Fotografia nu este contemporană episcopului, dar indică locul retragerii și al cinstirii sale.