Diaconul care purta Evanghelia
Evplu (Euplus, Euplius sau Euplu) este cinstit ca diacon și mucenic al Cataniei, în Sicilia. Tradiția bisericească îl descrie purtând o carte a Evangheliilor și citind-o oamenilor. În vremea persecuției lui Dioclețian, el s-ar fi prezentat sau ar fi strigat în apropierea tribunalului, mărturisindu-și public credința. Gestul este semnificativ în contextul edictelor care cereau predarea ori distrugerea cărților creștine.
Procesul și mărturisirea
Actele lui Evplu transmit fragmente din două interogatorii. Dregătorul Calvisianus l-a întrebat despre cartea pe care o avea, iar Evplu a citit din Evanghelie. În confruntarea ulterioară, autoritățile i-au cerut să jertfească zeilor; el a refuzat și a mărturisit credința creștină. O parte a relatării este formulată ca proces-verbal juridic și este considerată neobișnuit de apropiată de documentele procesului, însă cercetătorii nu privesc toate versiunile textului ca identice sau egal de sigure.
O dată cu variante în izvoare
Calendarul ortodox românesc și sinaxarele grecești îl pomenesc la 11 august. În schimb, versiunea latină a Actelor datează audierea publică și execuția la 12 august 304, în timp ce versiunea greacă păstrează 29 aprilie pentru un episod al procesului. Cercetarea hagiografică discută dacă este vorba de două audieri la date diferite, de transmiterea divergentă a textului ori de alte dificultăți cronologice. Din acest motiv, anul 304 este tradițional și plauzibil, dar ziua exactă a execuției trebuie prezentată cu precauție.
Moartea și memoria la Catania
Potrivit sinaxarelor, Evplu a fost torturat și apoi decapitat; înaintea execuției, Evanghelia i-ar fi fost atârnată de gât. Biserica îl cinstește ca arhidiacon și mucenic, iar memoria sa este strâns legată de istoria creștinismului timpuriu din Catania. Cercetările arheologice și epigrafice despre oraș atestă dezvoltarea timpurie a cultelor martirice, deși identificarea exactă a mormântului lui Evplu și reconstituirea fiecărui episod din viața sa rămân dificile.
Semnificația pomenirii
Evanghelia ținută în mâini devine atributul iconografic principal al lui Evplu. În tradiția creștină, episodul arată că el nu a tratat Scriptura ca pe un obiect ascuns, ci ca pe o mărturie publică. Pomenirea lui amintește atât curajul personal, cât și riscul la care erau expuși clericii în timpul măsurilor imperiale împotriva comunităților și cărților creștine.
Despre imagini
Prima imagine este o miniatură de calendar din secolul al XVII-lea în care este inclusă scena pentru ziua lui Evplu; a doua arată Catedrala din Catania, un reper al orașului asociat cu sfântul. Niciuna nu trebuie confundată cu o reprezentare contemporană procesului din 304.