Acachie în tradiția muceniciei
Acachie (Acacius, în greacă Akakios; întâlnit și ca Achatius) este pomenit ca militar creștin originar din Capadocia. Sinaxarul îl descrie drept centurion într-o unitate condusă de tribunul Firmus. În vremea persecuțiilor împotriva creștinilor, ar fi fost denunțat pentru refuzul de a aduce jertfe zeilor și pentru mărturisirea lui Hristos. Povestirea hagiografică îi atribuie anchete și chinuri succesive, mai întâi în zona Nicomidiei, apoi la Byzantion.
Potrivit versiunii OCA, guvernatorul Flaccinus l-a condamnat la moarte, iar Acachie a fost decapitat la Byzantion. Aceeași sursă indică anul 303, dar relatarea include elemente cronologice neuniforme în tradiția manuscrisă și în rezumatele ulterioare; de aceea data exactă nu poate fi socotită sigură. Catalogul Bibliotheca Hagiographica Arabica și repertoriile hagiografice îl identifică separat ca martir al Byzantionului și consemnează mai multe versiuni ale Patimii. Acestea atestă vechimea și circulația cultului, nu verifică independent fiecare episod al torturii.
Cinstirea și memoria locurilor
Tradiția spune că moaștele sale au fost cinstite la Constantinopol, într-o biserică ridicată în cinstea lui, iar fragmente au ajuns mai târziu și în sudul Italiei. Formele diferite ale numelui reflectă transmiterea între greacă, latină și limbile moderne. Acachie centurionul nu trebuie confundat cu monahul Acachie din Athos și Serres, mucenic din secolul al XIX-lea, documentat separat la 1 mai.
Nu am identificat în colecțiile publice consultate o reprezentare liberă atribuită sigur acestui Acachie. Imaginile sunt, prin urmare, repere geografice ale Capadociei, Bitiniei și Nicomidiei, nu portrete ale sfântului.