Adrian și Corintul roman
Sinaxarul OCA îl numește pe Adrian mucenic din Corint și așază pătimirea lui în timpul împăratului Deciu, în secolul al III-lea. Sursele nu oferă multe date verificabile despre viața sa înaintea arestării; tradiția îl descrie ca pe un creștin care nu și-a ascuns credința când i s-a cerut să participe la sacrificiul public.
Relatarea pătimirii
Potrivit vieții hagiografice, Adrian a întrerupt ceremonia păgână și a mărturisit că se închină lui Hristos. A fost bătut, lovit cu pietre și apoi ars. Aceste amănunte sunt transmise de sinaxar și trebuie citite ca relatare a tradiției martirice, nu ca document judiciar contemporan păstrat. Datarea largă se leagă de persecuția lui Deciu (249–251).
Cinstirea
Calendarul ortodox românesc îl pomenește la 17 aprilie. În aceeași zi este pomenit și Acachie al Melitinei; Menaionul ilustrat din secolul al XVII-lea îi înscrie pe amândoi în ciclul calendaristic al lunii aprilie. Adrian este numit „mucenic”, fără rang clerical indicat de sinaxar.
Galerie
Imaginile reunesc o pagină de Menaion, o reprezentare devoțională a unui sfânt cu numele Adrian și vestigii ale Corintului antic. Fotografia arheologică indică locul asociat tradiției, nu scena martiriului.