Un mucenic cunoscut prin Patima sa

Codrat (Kodratos, Quadratus) din Nicomidia este pomenit în calendarul românesc la 7 mai. Informațiile despre el vin în principal dintr-o Patimă greacă anonimă, catalogată ca BHG 359. Această narațiune îl descrie ca pe un creștin care mărturisește deschis credința și este purtat înaintea autorităților prin mai multe cetăți din Bitinia și din vecinătate. Traseul include Nicomidia, Niceea, Apameea/Myrlea și Apollonia, iar povestirea se încheie cu execuția la Seroukome.

Patima așază evenimentele în contextul persecuțiilor împăraților Decius și Valerian, în secolul al III-lea. Pentru că textul este o narațiune hagiografică transmisă anonim, aceste detalii reflectă memoria liturgică și cultică a sfântului; ele nu au aceeași putere documentară ca un act administrativ contemporan. Studiile despre hagiografia bitiniană îl consideră un exemplu de „martiriu itinerant”, în care deplasarea între cetăți descrie răspândirea cultului și a mărturisirii creștine în regiune.

Date de pomenire și deosebirea de Codratul din Corint

Calendarele grecești consemnează uneori pomenirea lui Codrat din Nicomidia la 9 sau 10 mai, iar altele la 7 mai; variația provine din tradiții liturgice și ediții sinaxariale diferite. Calendarul românesc folosit aici îl înscrie la 7 mai. El nu este Codrat din Corint, mucenic împreună cu Ciprian, Dionisie și alții, comemorat la 10 martie. Numele Codrat/Quadratus era răspândit în lumea greco-romană, iar identitatea trebuie stabilită după loc și grupul de însoțitori, nu doar după nume.

Nu am găsit o icoană publică pe care să o pot identifica sigur drept Codrat din Nicomidia. Galeria oferă imagini ale Nicomidiei moderne, ale Bitiniei și ale geografiei istorice din jur; acestea sunt materiale de context, nu reprezentări ale mucenicului.