Sfântul Mucenic Epictet, preotul de la Halmyris

Epictet este cinstit ca preot și propovăduitor creștin martirizat la Halmyris, în Scythia Minor, împreună cu ucenicul său Astion. Relatarea pătimirii lor este un izvor hagiografic, iar cercetarea arheologică a identificat cripta venerată în legătură cu cei doi.

Bazilica și cetatea paleocreștină Halmyris, locul asociat martiriului și cultului celor doi sfinți. Cucospetrudaniel Sursa imaginii CC BY-SA 3.0 RO

Vedere aeriană a sitului arheologic de la Halmyris. Nfdurant Sursa imaginii CC BY 4.0

Săpăturile arheologice din sectorul cetății Halmyris. Strainu Sursa imaginii CC BY-SA 4.0

Turnul de est al fortificației romane târzii de la Halmyris. Strainu Sursa imaginii CC BY-SA 4.0

Două vieți unite la Halmyris

Calendarul ortodox român îi pomenește la 8 iulie pe Epictet, preot, și Astion, monah. Potrivit Passio-ului lor, Epictet era originar din Bitinia, devenise preot și propovăduia credința creștină. Astion, un tânăr dintr-o familie înstărită, l-a întâlnit și a primit botezul și viața monahală prin îndrumarea sa. Pentru a scăpa de persecuție și a trăi în liniște ascetică, cei doi au plecat spre Scythia Minor și s-au așezat la Halmyris, fort roman de pe brațul Sfântu Gheorghe al Dunării.

Mărturia martiriului și limitele datării

Actul martiric spune că dregătorul Latronianus i-a arestat după plângeri ale preoților păgâni, i-a interogat și torturat, apoi i-a condamnat la decapitare. În relatarea sinaxarială, ziua execuției este 8 iulie 290. OCA reproduce vârstele atribuite de text la sosirea lor în Halmyris și povestea celor șaptesprezece ani de propovăduire. Datarea exactă și multe detalii narative provin însă din textul hagiografic, nu dintr-un act administrativ roman păstrat. Un studiu al lui Mihail Zahariade analizează personajele, instituțiile și prosopografia Actului, iar alți cercetători discută posibilitatea ca procesul să aparțină persecuției tetrarhice mai târzii.

Cripta și descoperirea arheologică

Sub bazilica episcopală de la Halmyris a fost cercetată o criptă cu două schelete decapitate, descoperite în 2001 și identificate de echipa arheologică drept relicvele lui Epictet și Astion prin confruntarea locului, inscripției și tradiției scrise. Identificarea este o concluzie arheologică importantă, dar atribuirea numelor rămâne o interpretare argumentată, nu o identificare biologică directă. Lucrările despre cripta martirică discută structura basilicii și inscripția cu numele lui Astion. Relicvele au fost așezate din nou spre cinstire în 2001.

Cinstirea lor

Moaștele și bazilica au făcut din Halmyris un centru al memoriei creștine din Dobrogea. În România, cei doi sunt pomeniți împreună și sunt invocați în rugăciune ca mărturisitori și propovăduitori. Fotografiile galeriei arată situl și cercetările arheologice, nu chipuri istorice ale mucenicilor.