Un veteran creștin la Durostorum
Sfântul Iuliu este cunoscut în principal din actele martirice vechi, păstrate în tradiția latină și prelucrate în sinaxare. Acestea îl prezintă drept veteran al armatei romane, creștin și locuitor al Durostorumului, important centru militar de pe Dunăre, în Moesia Inferior (Silistra de astăzi, Bulgaria). A fi veteran însemna că își încheiase serviciul militar; nu știm cu certitudine unitatea sa, locul nașterii sau toate etapele vieții sale.
Procesul și mărturisirea
Potrivit actului, Iuliu a fost adus înaintea dregătorului Maxim pentru că refuza să aducă jertfă zeilor în contextul persecuțiilor împăraților Dioclețian și Maximian. Judecătorul ar fi încercat să îl convingă prin promisiuni și printr-o pedeapsă mai ușoară, dar veteranul a rămas statornic în credința sa. Relatarea îl amintește și pe soldatul creștin Isihie, care l-ar fi încurajat când era dus la execuție; Isihie este pomenit separat în tradițiile despre martirii dunăreni.
Sinaxarul românesc datează moartea la 27 mai 298, în vreme ce unele sinteze și ediții ale actelor o plasează în 304, în timpul Marii Persecuții. Data calendaristică a pomenirii este stabilă, dar anul exact nu este uniform în sursele moderne; de aceea profilul nu îl prezintă ca sigur. Relatarea spune că Iuliu a fost decapitat la Durostorum.
Memorie și mărturii
Actele martirice sunt surse hagiografice: păstrează memoria comunității despre proces și mărturisire, dar discursurile reproduse nu trebuie citite ca stenograme moderne. Cinstirea lui Iuliu amintește prezența creștinilor în armata și orașele dunărene ale Imperiului Roman. Galeria pune alături imagini ale sitului arheologic de la Durostorum și o reprezentare modernă cu inscripție problematică, etichetată explicit ca nefiind o identificare sigură a sfântului.