Numele și locul lui Polien în grup
Polien apare în calendarul românesc ca unul dintre „cei împreună cu” Patrichie; sursele grecești și englezești folosesc forme precum Polyainus, Polyenus sau Polyainos. El este identificat drept preot, alături de Acachie și Menandru. Nu avem mărturii biografice distincte care să permită reconstituirea vieții sale înainte de arestare.
Mărturisire și pătimire
Sinaxarul românesc îl leagă pe Patrichie de persecuția din vremea împăratului Iulian (361–363), în timp ce OCA dă pentru grup data aproximativă a anului 100. Sursele nu rezolvă această contradicție cronologică, așa că datarea rămâne deschisă. Relatarea comună spune că dregătorul Iuliu l-a dus la izvoarele termale ale Prusei și i-a cerut să atribuie vindecarea zeilor păgâni. Patrichie a mărturisit că izvoarele și lumea sunt zidite de Hristos. A fost aruncat în apa fierbinte, dar, potrivit sinaxarului, a rămas nevătămat; apoi el și cei trei preoți au fost decapitați.
În tradiția liturgică, Polien primește aceeași cinstire de mucenic ca ceilalți membri ai grupului. Relatarea nu atribuie fiecărui preot replici individuale, ci concentrează dialogul asupra episcopului, păstrând numele clericilor ca mărturisitori care au suferit împreună cu el.
Pomenire și imagini
Biserica îl pomenește pe 19 mai cu Patrichie, Acachie și Menandru. Imaginile sunt fotografii și o gravură ale orașului Bursa și ale băilor istorice, folosite ca material de context, nu drept icoane sau portrete.