Origine și mărturisire
Sfântul Mucenic Vianor este pomenit în calendarul românesc la 10 iulie. Doxologia îl prezintă ca originar din Pisidia, regiune din Asia Mică. A fost adus înaintea guvernatorului Severian al Efratisiei și a mărturisit cu îndrăzneală credința în Hristos.
Pătimirea împreună cu Siluan
Sinaxarul povestește că Vianor a fost supus la chinuri, iar statornicia lui l-a determinat pe Siluan, unul dintre cei de față, să-și declare și el credința. Siluan a fost pedepsit prin tăierea limbii și apoi decapitat. Vianor a primit, după o pătimire îndelungată, moarte martirică. Accentul narațiunii cade pe mărturia care se transmite prin exemplu: perseverența lui Vianor devine mărturisire și pentru Siluan.
Numele și datarea
În tradiția greacă și în calendarul OCA, numele este redat Bianor, iar în calendarul românesc Doxologia apare ca Vianor. Relatarea comună a pătimirii sugerează că este vorba despre aceeași pereche de mucenici; variația este una de transmitere și transliterare a numelui. OCA afirmă că data exactă a martiriului nu se cunoaște și presupune, fără certitudine, persecuția lui Dioclețian (284–305). Data de 10 iulie este ziua liturgică de pomenire, nu o dată istorică sigură a execuției.
Cinstire și iconografie
Vianor este cinstit împreună cu Siluan ca mucenic. Nu s-a păstrat o viață detaliată în afara relatării hagiografice comune; galeria folosește imagini de context ale artei creștine și ale martirilor, iar atribuirea fișierelor indică explicit când reprezentarea nu îl identifică direct.