Sfântul Cuvios Pavel de la Xiropotamu

Cunoscut în lume ca Procopie, Pavel a părăsit rangul și educația curții bizantine pentru viața monahală în Athos și este legat de mănăstirile Xiropotamu și Sfântul Pavel.

Frescă medievală a Sfântului Pavel în biserica Protaton din Karyes, Athos, atribuită lui Manuel Panselinos. Manuel Panselinos; fotografie reprodusă pe Wikimedia Commons. Sursa imaginii Domeniu public (Public Domain Mark).

Fotografie a unui menaion rusesc din secolul al XVII-lea; imagine de context liturgic. Shakko (Sofia Bagdasarova); Wikimedia Commons. Sursa imaginii CC BY-SA 4.0

Procopie, monahul din Athos

Pavel de la Xiropotamu este pomenit la 28 iulie. Sinaxarul OCA îl numește Procopie în lume și îl prezintă ca membru al familiei imperiale bizantine. După o educație aleasă și reputație de cărturar, a părăsit viața de curte și a mers la Muntele Athos, unde a primit tunderea monahală de la pustnicul Cosma. Aceste detalii provin din viața hagiografică, iar cronologia exactă rămâne discutată.

Mănăstirile și scrierile

Tradiția îi atribuie refacerea mănăstirii Xiropotamu, închinată celor Patruzeci de Mucenici, precum și alcătuirea unor imne și omilii. OCA amintește un canon pentru cei Patruzeci de Mucenici și unul al Sfintei Cruci. Mai târziu, Pavel ar fi întemeiat încă o mănăstire athonită, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cunoscută în tradiție ca Mănăstirea Sfântul Pavel. Sinaxarul grec confirmă asocierea lui cu cele două așezăminte.

Tradiția despre împărat și moaște

Viața spune că împăratul Romanos l-a chemat la Constantinopol și că Pavel a cerut sprijin pentru restaurarea mănăstirii, nu răsplată personală. După moarte, trupul său ar fi ajuns la Constantinopol, iar moaștele ar fi fost mutate la Veneția după jefuirea orașului de cruciați. Galeria arată o frescă medievală a sfântului și mănăstirea athonită de astăzi; clădirea actuală nu este prezentată ca edificiul original.