Episcop într-o vreme de tensiuni

Xist, numit și Sixtus sau Xystus al II-lea, a fost episcop al Romei aproximativ un an, între 257 și 258. Sursele bisericești îl descriu ca păstor într-o perioadă dificilă, după controversa dintre episcopul Ștefan al Romei și Ciprian al Cartaginei privind primirea celor botezați în afara Bisericii. Eusebiu consemnează că Xist a contribuit la restabilirea relațiilor dintre comunități, deși detaliile personalității sale rămân puține.

Mărturia contemporană a lui Ciprian

Cea mai solidă mărturie timpurie despre moartea lui este Epistola 80 (numerotată uneori 81) a lui Ciprian, adresată lui Successus în 258. Ciprian scrie că Xist a fost executat într-un cimitir la 6 august, împreună cu patru diaconi. Relatarea îl plasează în contextul unui nou edict al lui Valerian care viza în mod special episcopii, preoții și diaconii. Aceasta este o sursă apropiată temporal evenimentelor, mai puternică pentru cronologie decât legendele dezvoltate ulterior.

De ce pomenirea cade pe 10 august?

Calendarul românesc îi pomenește pe Xist și Laurențiu la 10 august, zi legată de martiriul și cultul lui Laurențiu. Alte tradiții liturgice îl comemorează separat pe Xist la 6 august, data execuției consemnată de Ciprian. Prin urmare, data calendaristică a pomenirii comune și data istorică a morții lui Xist trebuie diferențiate. Asocierea celor doi în sinaxare reflectă apropierea lor în slujirea aceleiași Biserici și în persecuția din 258.

Locul memoriei

Ciprian spune că Xist a fost omorât într-un cimitir, iar tradiția romană leagă locul de cimitirul Praetextatus de pe Via Appia. Catacombele Sfântului Calixt sunt, de asemenea, esențiale pentru memoria episcopilor Romei din secolul al III-lea; mai mulți papi au fost înhumați acolo. Nu trebuie confundat însă locul execuției lui Xist cu locul de înmormântare al fiecărui episcop pomenit în cripta papilor.

Semnificația cinstirii

Xist este cinstit ca ierarh și mucenic: conducerea comunității sale a continuat în condiții în care adunările creștine și clerul erau amenințate de moarte. Vechile mărturii îl arată împreună cu diaconii săi, ceea ce a făcut ca memoria lui să fie legată liturgic de Laurențiu și de alți slujitori ai Bisericii Romei.

Despre imagini

Fresca lui Botticelli oferă o imagine renascentistă a lui Xist, nu un portret realist din secolul al III-lea. Fotografia criptei papilor ilustrează peisajul funerar al creștinismului roman timpuriu, fără a afirma că Xist este înmormântat în acel loc.