Sfinții Țari Mucenici Romanov: Nicolae, Alexandra și copiii lor

Nicolae al II-lea, Alexandra și cei cinci copii au fost uciși la Ekaterinburg în noaptea de 16 spre 17 iulie 1918 și sunt cinstiți în Ortodoxie ca pătimitori de patimi.

Portret fotografic de familie al Romanovilor din 1913. Boasson and Eggler, Sankt Petersburg. Sursa imaginii Domeniu public; publicată înainte de 7 noiembrie 1917.

Nicolae al II-lea, Alexandra și copiii lor, fotografie realizată în jurul anului 1913. Fotograf de curte al Romanovilor. Sursa imaginii Domeniu public.

Familia lui Nicolae al II-lea în 1914; fotografie din colecția Library of Congress. Library of Congress, Prints and Photographs Division. Sursa imaginii Domeniu public; vezi nota de drepturi din pagina Commons.

Nicolae al II-lea cu copiii la balconul Palatului Alexandru, circa 1910. Familia Romanov sau anturajul ei. Sursa imaginii Domeniu public.

Familia imperială

Nicolae al II-lea (1868–1918) a devenit împărat al Rusiei în 1894. S-a căsătorit cu prințesa Alice de Hesse, care a trecut la Ortodoxie sub numele Alexandra Feodorovna. Au avut cinci copii: Olga, Tatiana, Maria, Anastasia și Alexei. Viața lor familială și religioasă este cunoscută din fotografii, scrisori și jurnale, păstrate alături de documentele statului și ale revoluției.

Abdicarea, detenția și execuția

În contextul Revoluției din 1917 și al prăbușirii monarhiei, Nicolae a abdicat, iar familia a fost ținută sub pază mai întâi la Țarskoe Selo, apoi la Tobolsk și Ekaterinburg. În noaptea de 16 spre 17 iulie 1918, cei șapte membri ai familiei și patru persoane din anturajul lor au fost uciși în Casa Ipatiev. Arhivele de stat păstrează telegrame și documente despre execuție; detaliile politice privind cine a dat ordinul final au fost dezbătute, de aceea relatarea distinge între documentarea morții și interpretarea responsabilității centrale.

Cinstirea ortodoxă și sensul titlului

Biserica Rusă din Afara Granițelor i-a canonizat în 1981, iar Biserica Ortodoxă Rusă i-a proslăvit în 2000. În calendarul românesc sunt numiți „Țari Mucenici”, iar OCA folosește titlul „Royal Passionbearers” — pătimitori de patimi. Acest termen evidențiază modul în care au îndurat moartea cu răbdare creștină; nu afirmă că execuția a fost o condamnare juridică formală pentru credință. Cinstirea religioasă nu șterge responsabilitatea istorică a monarhiei și nici nu cere idealizarea politicilor lui Nicolae al II-lea.

Galeria

Fotografiile istorice îi arată pe membrii familiei în viață; imaginile de icoane reprezintă cinstirea lor ulterioară și nu sunt fotografii ale evenimentelor din 1918.