Fiica unui preot zoroastrian din Persia secolului al VI-lea, Syra a primit credința creștină și a refuzat să mai slujească focului. A rămas statornică în temniță până la moartea prin sugrumare.
Menologhion rusesc din secolul al XVII-lea, planșă calendaristică a lunii august; nu este portret individual al sfântului.Iconar rus anonim; Cabinetul Arheologic Bisericesc al Academiei Teologice din Moscova.Sursa imaginiiDomeniu public (Public Domain Mark)Vedere panoramică a portului Tesalonicului; fotografie din Grecia folosită ca reper regional, nu ca loc direct legat de acest sfânt.Aroche, Wikimedia Commons.Sursa imaginiiCC BY-SA 3.0Interiorul unei biserici ortodoxe; ilustrație generală a vieții liturgice, nu un loc asociat biografiei.Phiddipus, Wikimedia Commons.Sursa imaginiiLicență cu atribuire conform paginii Commons
Fiica unui preot al focului
Sinaxarul OCA o plasează pe Syra în Persia secolului al VI-lea. Tatăl ei era un preot important al cultului focului, iar după moartea mamei a trimis-o într-un alt oraș ca să fie crescută pentru slujirea templului. OCA transmite numele ei ca Syra; alte transliterări folosesc Cyra sau Sira.
Întâlnirea cu creștinii și alegerea credinței
Potrivit vieții, Syra a vorbit cu cerșetori creștini, a început să citească rugăciuni și psalmi și a dorit să primească botezul. Un preot s-a temut la început că botezul ei va stârni persecuții și a îndemnat-o să-și mărturisească public credința. În timpul unui ritual păgân, Syra a declarat că este creștină și a refuzat cultul focului.
Închisoarea și mucenicia
Tatăl a bătut-o și a denunțat-o autorităților. Sinaxarul vorbește despre întemnițare, torturi și vindecare de o boală gravă înainte de moarte. Syra a primit botezul și, în cele din urmă, a fost condamnată la sugrumare. Tradiția spune că trupul ei a fost îngropat de creștini. Aceste amănunte sunt transmise de hagiografie, nu de acte judiciare contemporane cunoscute.
Pomenire și nume
OCA și calendarele ortodoxe care urmează Mineiul grecesc o pomenesc la 24 august. Numele ei apare ca Syra, Cyra sau Sira. Imaginile sunt de context persan și liturgic, nu reprezentări individuale atestate.
