Tation, numit și Tatio sau Tatian în alte limbi, a mărturisit credința în vremea lui Dioclețian. După întemnițare, bătăi și târârea sa din cetate, a murit pe drumul spre locul execuției.
Menologhion rusesc din secolul al XVII-lea, planșă calendaristică a lunii august; nu este portret individual al sfântului.Iconar rus anonim; Cabinetul Arheologic Bisericesc al Academiei Teologice din Moscova.Sursa imaginiiDomeniu public (Public Domain Mark)Vedere panoramică a portului Tesalonicului; fotografie din Grecia folosită ca reper regional, nu ca loc direct legat de acest sfânt.Aroche, Wikimedia Commons.Sursa imaginiiCC BY-SA 3.0Interiorul unei biserici ortodoxe; ilustrație generală a vieții liturgice, nu un loc asociat biografiei.Phiddipus, Wikimedia Commons.Sursa imaginiiLicență cu atribuire conform paginii Commons
Un creștin din Bitinia
Sinaxarul OCA îl așază pe Tation în Bitinia și spune că a pătimit în timpul împăratului Dioclețian, între 284 și 305. Guvernatorul Urban l-a judecat la Claudiopolis, cetate din nordul Asiei Mici. O bază academică de hagiografie arabă consemnează formele grecești Τατιανός și Τατίων și plasează tradiția în secolul al III-lea, cu moarte în jurul anului 300.
Mărturisirea și moartea
După ce a mărturisit că este creștin, Tation a fost întemnițat și supus la chinuri. Relatarea spune că a fost bătut cu nuiele și târât dincolo de cetate pentru execuție. A murit pe drum, după ce și-a făcut semnul crucii. Sinaxarul nu oferă detalii despre familia sau ocupația lui înainte de arestare.
Numele și posibila confuzie
În română apare de obicei forma Tation, în engleză Tation sau Tatio, iar în greacă este apropiat de Tatianos. Nu trebuie confundat cu Tatian, apologetul creștin din secolul al II-lea, autor al Diatessaronului. Calendarul românesc și OCA îl pomenesc la 24 august.
Galerie
Sursele nu păstrează un portret sigur al lui Tation. Imaginile din galerie sunt o planșă liturgică de august, o vedere regională și interiorul unei biserici ortodoxe; legendele precizează caracterul lor ilustrativ.
