Episcop în vremea persecuției Teopempt este pomenit în sinaxarele ortodoxe ca episcop al Nicomidiei, cetate importantă din Bitinia și reședință imperială în timpul lui Dioclețian. Tradiția îl așază între primii creștini arestați în persecuția începută la începutul secolului al IV-lea, după ce a refuzat să aducă jertfă zeilor romani. Nu s-au păstrat acte judiciare contemporane care să confirme amănuntele relatării; episoadele sunt cunoscute din literatura hagiografică și din slujba bisericească.

Mărturisirea și martiriul Viața transmisă de Biserică povestește că Teopempt a supraviețuit în chip minunat unui cuptor și unei încercări de otrăvire puse la cale de împărat. Aceste episoade exprimă teologic statornicia martirului și nu pot fi verificate independent ca fapte istorice. Relatarea spune că, după ce a refuzat din nou să se lepede de credință, episcopul a fost decapitat la Nicomidia, în jurul anului 303.

Teonas și cinstirea comună Tradiția îl leagă de Teonas, un specialist în otrăvuri chemat să-l înfrângă. Impresionat de supraviețuirea lui Teopempt, Teonas ar fi mărturisit credința creștină, a fost botezat în temniță cu numele Sinisie și a primit la rândul său moarte martirică. Bisericile ortodoxe îi pomenesc împreună la 5 ianuarie. Miniaturile medievale și icoanele de calendar documentează cinstirea lor, nu sunt portrete din timpul vieții.