Episcopul Teopempt și persecuția Sinaxarul Bisericii Ortodoxe îi pomenește pe Teopempt, episcop al Nicomidiei, și pe Teonas la 5 ianuarie. Relatarea hagiografică îi plasează în persecuția lui Dioclețian, în jurul anului 303. Teopempt ar fi refuzat să jertfească idolilor și ar fi mărturisit credința creștină în fața împăratului. Povestirea despre supraviețuirea sa în cuptor și după otrăvire aparține tradiției martirologice; nu avem aici o relatare contemporană independentă.

Convertirea lui Teonas Potrivit aceleiași tradiții, Teonas era un vrăjitor chemat să-l învingă pe episcop cu otrăvuri. Văzând că acestea nu-i fac rău lui Teopempt, ar fi mărturisit credința în Hristos. Episcopul l-a botezat în temniță cu numele Sinisie. Cei doi au suferit apoi morți diferite: Teopempt ar fi fost decapitat, iar Teonas îngropat de viu. Imnografia îi prezintă ca pe un învățător și ucenic uniți în mărturisirea credinței.

Pomenire și mărturii Bisericile ortodoxe îi pomenesc împreună la 5 ianuarie. Viețile sinaxariale și slujbele transmit povestea muceniciei, în timp ce imaginile din Menologhionul lui Vasile al II-lea și dintr-o minăie rusească de secol XVII arată continuitatea cinstirii lor în arta liturgică. Aceste reprezentări sunt mărturii ale cultului, nu confirmări independente ale episoadelor miraculoase.