Originea și mărturisirea Doxologia o prezintă pe Trifena ca fiică a senatorului Anastasie și a Socratiei, o creștină, și originară din Cizic, oraș din regiunea Helespontului. Potrivit vieții sale, ea a mărturisit public credința în Hristos și i-a îndemnat pe oameni să părăsească închinarea la idoli. Aceste date provin din tradiția hagiografică; nu sunt însoțite de documente biografice contemporane.

Pătimirea și tradiția locală Relatarea spune că dregătorul Chesarie a supus-o la chinuri și a aruncat-o fiarelor, care nu au atins-o. În cele din urmă, un taur a lovit-o cu coarnele și a rănit-o mortal. Tradiția locală consemnată de Doxologia adaugă că la locul sângelui ei ar fi izvorât o fântână, socotită tămăduitoare mai ales pentru femeile care nu aveau lapte după naștere. Acest episod este o relatare de minune transmisă de viața sfântului, nu o observație verificată medical.

Cinstirea și reprezentările Calendarul românesc o pomenește la 31 ianuarie. Menologhionul lui Vasile al II-lea o înfățișează în miniatura de la folio 362, iar o icoană-calendar oferă un reper pentru luna pomenirii. Aceste imagini atestă istoria cinstirii sale, nu înfățișarea istorică a Trifenei.