De la Antiohia la Synnada
Calendarul ortodox și sinaxarele îl așază pe Trofim în vremea împăratului Probus, la sfârșitul secolului al III-lea. Potrivit relatării bisericești, el și Savatie au ajuns la Antiohia în timpul unei sărbători păgâne, au refuzat să participe și și-au declarat credința creștină. După moartea lui Savatie sub tortură, Trofim ar fi fost trimis la Synnada, în Frigia, pentru a fi judecat din nou.
Mărturisirea în temniță
Sinaxarul OCA descrie drumul către Synnada și suferințele din temniță, unde senatorul Dorimedont îl vizita în secret, îi spăla rănile și i le lega. Când identitatea creștină a lui Dorimedont a fost descoperită, cei doi au fost aduși împreună înaintea autorităților. Relatarea despre ei rămâne una hagiografică: sursele oferă un portret al solidarității dintre creștini în persecuție, dar nu permit verificarea independentă a fiecărui episod.
Pătimirea și pomenirea comună
Tradiția spune că Trofim și Dorimedont au fost aruncați la fiare și au supraviețuit nevătămați, după care au fost decapitați. Basilica, Doxologia și OCA transmit această poveste în forme apropiate, cu variații de formulare și de detaliu. Ziua de 19 septembrie păstrează împreună numele celor trei martiri și leagă mărturisirea lui Trofim de îngrijirea oferită de Dorimedont.
Iconografie și memorie
Miniatura din Menologionul lui Vasile al II-lea, manuscris bizantin păstrat la Vatican, înfățișează mucenicia grupului. Lucrarea atestă istoria cultului și modul în care artiștii medievali au redat povestirea liturgică; nu este o imagine din epoca persecuțiilor. Galeria include detaliul scenei și fila întreagă pentru a face vizibil contextul manuscrisului.