Sfânta Xenia din Roma și cele două însoțitoare

Născută Eusebia într-o familie senatorială romană, Xenia a părăsit viața pregătită pentru ea și a întemeiat o comunitate monahală de femei în Milassa, în secolul al V-lea.

Icoană rusească din secolul al XVI-lea a Sfintei Xenia din Roma Iconar rus anonim, icoană din secolul al XVI-lea, viața Sfintei Xenia Sursa imaginii Domeniu public (PD-Art)

Miniatură bizantină medievală cu Sfânta Xenia din Roma în Menologhionul lui Vasile al II-lea — Reprezentare de secol XI, la mai multe veacuri după viața Xeniei. Miniaturiști bizantini ai Menologhionului lui Vasile al II-lea, manuscris din secolul al XI-lea Sursa imaginii Domeniu public (PD-Art)

Eusebia, fiica unui senator roman

Viața Sfintei Xenia păstrată de Biserica Ortodoxă din America spune că numele ei de botez era Eusebia și că era singura fiică a unui senator roman. Pentru a evita căsătoria aranjată de părinți, ar fi plecat în secret împreună cu două slujitoare devotate. Relatarea nu oferă date sigure despre familia ei sau despre locul exact al plecării. Povestirea este o sursă hagiografică, păstrată în tradiția liturgică, nu o biografie verificată prin arhive romane.

Așezarea la Milassa și viața monahală

Cele trei femei au ajuns la Milassa, în Caria, regiune din sud-vestul Asiei Mici. Potrivit sinaxarului, Eusebia a luat numele Xenia, adică „străină” sau „oaspete”, a cumpărat un teren și a ridicat o biserică închinată Sfântului Ștefan, în jurul căreia a întemeiat o mănăstire de femei. Episcopul locului, Pavel, a făcut-o diaconiță. În această slujire, Xenia îi ajuta pe săraci și îi primea pe cei care aveau nevoie de mângâiere sau îndrumare.

Moartea și memoria celor trei femei

Tradiția o plasează pe Xenia în secolul al V-lea și spune că a murit în rugăciune, în jurul anului 450. Relatarea hagiografică vorbește despre un semn luminos apărut la moartea ei și despre vindecări la mormânt. Cele două însoțitoare au murit după ea și au fost îngropate la picioarele ei. Aceste relatări exprimă memoria religioasă a comunității, dar miracolele și cronologia exactă nu pot fi verificate independent cu datele disponibile.

Moștenire și reprezentări

Biserica Ortodoxă o pomenește la 24 ianuarie împreună cu cele două însoțitoare. Imaginile din galerie sunt icoane devoționale realizate la multe secole după vremea ei: una este o icoană rusă veche, cealaltă o fotografie a unei icoane păstrate la San Remo. Ele documentează istoria reprezentării și a cinstirii sale, nu înfățișarea fizică a Xeniei.