Memoria Mitropolitului Antonie Plămădeală, ierarh cărturar, fiu al Basarabiei și susținător al reactivării Mitropoliei Basarabiei, a reunit luni, 16 noiembrie 2026, la Academia de Științe a Moldovei, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, academicieni, clerici, istorici și oameni de cultură de pe ambele maluri ale Prutului. Conferința științifică „Mitropolitul Antonie Plămădeală (1926–2005): marele teolog contemporan dăruit Bisericii Naționale” a fost organizată de Secția de științe sociale, economice, umanistice și arte a AȘM, în parteneriat cu Mitropolia Basarabiei, în ajunul împlinirii unui secol de la nașterea marelui ierarh.
La manifestare au participat Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, și Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, alături de consilieri eparhiali, cercetători, cadre didactice și reprezentanți ai instituțiilor partenere.
Înaintea lucrărilor conferinței, ierarhii au fost întâmpinați de academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Întrevederea a oferit prilejul unui dialog despre activitatea Academiei și despre posibilitățile de aprofundare a colaborării cu Mitropolia Basarabiei și cu instituțiile bisericești, culturale și academice din România.
Președintele AȘM a evidențiat importanța schimbului de experiență și a valorificării competențelor instituțiilor românești, inclusiv a celor care dezvoltă parteneriate cu Patriarhia Română. Discuțiile au urmărit consolidarea unui spațiu comun de cercetare, cultură și spiritualitate, prin inițiative care să apropie comunitățile și să facă accesibile rezultatele muncii academice unui public cât mai larg.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian a transmis binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și aprecierea pentru deschiderea Academiei față de colaborarea cu Mitropolia Basarabiei. Ierarhul a vorbit despre responsabilitatea comună a Bisericii și a mediului academic în cultivarea conștiinței naționale și în îmbogățirea patrimoniului spiritual românesc.
Arhiepiscopul Dunării de Jos a evocat și experiența colaborării cu mediul universitar de la Galați, unde studiază numeroși tineri din Basarabia. Formarea acestora și legăturile profesionale și umane construite în anii de studii reprezintă o contribuție concretă la apropierea românilor de pe cele două maluri ale Prutului.
Lucrările conferinței, desfășurate în Sala Mică a Academiei, au fost deschise de academicianul Ion Tighineanu și de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Antonie. În intervenția sa, președintele AȘM a evidențiat complexitatea personalității Mitropolitului Antonie Plămădeală, contribuția sa la dezvoltarea teologiei românești și prestigiul dobândit în dialogul intercreștin internațional. Au fost subliniate, de asemenea, actualitatea reflecției sale asupra omului și însemnătatea reperelor etice și spirituale într-o societate marcată de schimbări științifice și tehnologice accelerate.
În cuvântul de binecuvântare adresat participanților, Mitropolitul Basarabiei a evocat destinul marelui ierarh, în care se regăsesc suferințele unei întregi generații: refugiul din Basarabia, prigoana comunistă, temnița și puterea de a reveni la slujire fără a pierde legătura cu pământul natal.
„Ne-am adunat astăzi, în cel mai important for al cunoașterii și al conștiinței publice de pe malul stâng al Prutului, pentru a cinsti un ierarh în a cărui viață se regăsește drama unei întregi generații: pribegia impusă de vitregiile istoriei și puterea de a transforma dorul de casă într-o neobosită slujire a Bisericii și a neamului”, a menționat Înaltpreasfinția Sa.
Părintele Mitropolit a acordat o atenție deosebită contribuției lui Antonie Plămădeală la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, amintind autoritatea teologică, discernământul istoric și experiența dialogului bisericesc pe care le-a pus în slujba acestei cauze. Legătura sa cu Basarabia s-a exprimat prin apropierea de clerici și intelectuali, prin carte, corespondență și sprijin frățesc, într-un efort de păstrare a continuității spirituale românești.
„Mitropolitul Antonie Plămădeală este unul dintre darurile de mare preț pe care Basarabia le-a oferit Patriarhiei Române și culturii naționale”, a subliniat Mitropolitul Basarabiei, îndemnând la cercetarea operei și la continuarea binelui pentru care marele ierarh s-a ostenit.
Comunicările au pus în lumină dimensiunile complementare ale acestei moșteniri. Academicianul Mihai Cimpoi a abordat opera istorico-literară, iar membrul corespondent Aurelian Dănilă a urmărit legăturile dintre teologie, literatură și artă. Intervențiile au conturat profilul unui autor pentru care cercetarea trecutului, expresia literară și reflecția teologică au reprezentat forme ale aceleiași responsabilități față de om și cultură.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian a vorbit despre actualitatea gândirii Mitropolitului Antonie Plămădeală, îmbinând reflecția asupra operei cu mărturia personală a ucenicului format în apropierea sa. Arhiepiscopul Dunării de Jos a evocat sprijinul primit în anii de formare și grija cu care marele ierarh cultiva în cei tineri dragostea pentru carte, pentru Biserică și pentru cultura românească.
O mărturie deosebită a adus și Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a rememorat cei 16 ani de colaborare apropiată cu Mitropolitul Antonie la Sibiu, ca secretar, consilier și apoi episcop-vicar. Amintirile sale au adus în atenție omul din spatele operei: păstorul, cărturarul și îndrumătorul care a format slujitori și a susținut viața bisericească și culturală.
Preasfințitul Părinte Veniamin a evidențiat contribuția academică a Mitropolitului Antonie la îmbogățirea patrimoniului spiritual național. La rândul său, Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania a analizat legătura dintre Întrupare, jertfă și comuniune în teologia pastorală a ierarhului, pornind de la temeiurile hristologice ale slujirii Bisericii. Comunicarea a reliefat unitatea dintre vestirea Evangheliei, viața euharistică și grija concretă pentru aproapele aflat în suferință.
Activitatea Mitropolitului Antonie Plămădeală ca Episcop al Buzăului și Vrancei a fost evocată de dr. Adrian-Marius Nicoară. Profesorul universitar, doctorul habilitat Anatol Petrencu, a abordat reflecțiile sale despre intelectualii basarabeni, iar părintele Viorel Cojocaru, consilier eparhial, a prezentat aspecte spirituale și naționale din corespondența Mitropolitului cu părintele Paul Mihail și protoiereul Petru Buburuz.
În sprijinul continuării cercetărilor, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a oferit Academiei o colecție de volume consacrate vieții și operei Mitropolitului Antonie Plămădeală. De asemenea, Preasfințitul Părinte Visarion a dăruit lucrări reeditate din opera ierarhului, contribuind la accesibilitatea acestei moșteniri pentru membrii comunității academice și pentru viitorii cercetători.
În cadrul manifestării, Mitropolitul Basarabiei i-a conferit academicianului Ion Tighineanu Ordinul „Crucea Bălțeană” pentru mireni, în semn de înaltă apreciere și recunoștință pentru contribuția la promovarea, afirmarea, păstrarea și cultivarea identității culturale și spirituale românești în spațiul basarabean.
Președintele Academiei le-a mulțumit Părintelui Mitropolit Antonie și ierarhilor prezenți pentru inițiativă și pentru contribuția la desfășurarea conferinței, exprimând deschiderea către noi proiecte comune, inclusiv în colaborare cu Academia Română și cu instituțiile bisericești și culturale partenere.
Născut la 17 noiembrie 1926, în satul Stolniceni, Mitropolitul Antonie Plămădeală a păstorit Mitropolia Ardealului între anii 1982 și 2005 și a fost membru de onoare al Academiei Române și al Academiei de Științe a Moldovei. Conferința de la Chișinău a readus în atenție atât amploarea operei sale, cât și datoria de a o cerceta și transmite mai departe. Pentru Mitropolia Basarabiei, această cinstire reprezintă și un act de recunoștință față de un ierarh care a rămas aproape de frații săi și a sprijinit revenirea Bisericii românești de aici la rosturile sale istorice.