„Viața lor, suferința lor mucenicească învederează adevărata frumusețe a sufletului. Asta contează cel mai mult, frumusețea sufletului. Iar frumusețea sufletului se dovedește prin jertfă și prin fidelitate.” Este mesajul transmis de Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, joi, 12 noiembrie 2026, la Mănăstirea Salva, din județul Bistrița-Năsăud, unde a săvârșit Sfânta Liturghie cu prilejul hramului așezământului monahal, închinat Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni.
În ziua de prăznuire a Sfinților Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu, ierarhul s-a aflat în mijlocul obștii monahale și al credincioșilor veniți să-i cinstească pe cei patru mărturisitori ai credinței ortodoxe.
De la ora 10:00, în biserica de zid a mănăstirii, Preasfințitul Părinte Samuel a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte arhimandritul Dimitrie Irimia și protosinghelul Mihail Nagy, duhovnicii mănăstirii, preotul Grigore Mureșan, parohul comunității din Salva, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Samuel a rostit un cuvânt de învățătură în care a evocat jertfa Sfinților Martiri Năsăudeni, subliniind că viața lor a fost o mărturie a credinței, nădejdii și dragostei creștine. Referindu-se la suferințele îndurate de aceștia, ierarhul a arătat că statornicia în credință și fidelitatea față de Dumnezeu au fost mai puternice decât teama de moarte.
„Sfinții mucenici năsăudeni au întrupat cele mai înalte și mai sfinte virtuți ale vieții creștine, care constituie de fapt miezul creștinătății, și anume credința, nădejdea și dragostea. Sfinții năsăudeni au pășit spre mucenicie plini de înflăcărată credință, pătrunși de adevărul cuvintelor Domnului nostru Iisus Hristos. Și această credință atât de mult i-a însuflețit încât au îndurat înainte de a muri cele mai grele chinuri.”
Totodată, ierarhul a explicat semnificația zilei de pomenire a martirilor, arătând că, potrivit tradiției Bisericii, sfinții mucenici sunt prăznuiți în ziua trecerii lor la viața veșnică, socotită drept nașterea lor în Împărăția Cerurilor. În acest context, i-a îndemnat pe credincioși să urmeze exemplul mărturisitorilor năsăudeni:
„Firește că noi nu ne putem asemăna cu ei în jertfa mucenicească, dar putem și trebuie să căutăm să ne asemănăm lor în credință, în nădejde și în dragoste și în statornicia în credința strămoșească.”
În continuarea predicii, Episcopul-vicar a vorbit despre statornicia în credința ortodoxă și despre necesitatea discernământului duhovnicesc, atrăgând atenția asupra unor grupări pe care le-a caracterizat drept schismatice și eretice. Ierarhul a arătat că unele dintre acestea folosesc veșminte preoțești și rânduieli liturgice asemănătoare celor din Biserica Ortodoxă, ceea ce poate crea confuzie în rândul credincioșilor.
„Acum, mai nou, sunt și grupări schismatice și eretice care se îmbracă cu veșminte preoțești sau arhierești, fac slujbă după cărțile noastre de cult și pare și locașul lor de cult să fie exact ca al nostru, încât oamenii săraci nu mai reușesc să-i dibuiască că sunt de fapt altcineva. Unii se consideră preoți, alții se consideră episcopi sau mitropoliți, dar de fapt nu au nici preoție validă, n-au nici har preoțesc și n-au nici succesiune apostolică.”
În acest context, Preasfințitul Părinte Samuel a făcut referire și la avertismentele formulate, potrivit afirmațiilor sale, în cadrul ultimei ședințe a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu privire la grupările religioase care nu se află în comuniune canonică cu Biserica.
Pentru a ilustra importanța statorniciei în credință, ierarhul a evocat un episod din viața Sfântului Atanasie Todoran, care, potrivit relatării sale, a refuzat să cheme un preot greco-catolic pentru a-i împărtăși fiul aflat pe moarte, într-o perioadă în care preoții ortodocși din zonă fuseseră alungați sau uciși.
„Dar poate știți acel episod din viața Sfântului Atanasie Todoran când fiul lui era pe moarte și nu se mai găsea niciun preot ortodox. Toți fuseseră sau alungați, sau uciși […] Nu s-a găsit decât un preot uniat. Și Sfântul Atanasie Todoran a zis: «Nu, așa ceva nu primesc. Mai bine să moară nespovedit și neîmpărtășit». Pentru că el, vedeți, ce conștiință dogmatică avea Sfântul Atanasie Todoran.”
Prin acest exemplu, ierarhul a evidențiat fidelitatea Sfântului Atanasie Todoran față de credința sa.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul Psaltic „Kyrios” din Brașov, dirijat de Ioan Ion, și de corul maicilor așezământului monahal.
La finalul Sfintei Liturghii, protosinghelul Mihail Nagy, duhovnicul mănăstirii, a exprimat bucuria obștii pentru sărbătoarea hramului și i-a mulțumit Preasfințitului Părinte Samuel Bistrițeanul pentru prezență, împreună-slujire și binecuvântare.
La slujbă au participat obștea monahală, în frunte cu stavrofora Emanuela Moisa, precum și numeroși credincioși din localitate și din împrejurimi, care au venit să-i cinstească pe Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni.
Scurt istoric
Mănăstirea de la Salva a fost înființată în anul 1994, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, la inițiativa și dorința credincioșilor din zonă.
Bazele mănăstirii au fost puse de către un sobor de maici venite de la Mănăstirea Govora, județul Olt, împreună cu stavrofora Emanuela Moisa, stareța mănăstirii.
La început, a fost edificată o biserică mică din lemn, cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, pentru oficierea sfintelor slujbe. Deoarece lăcașul de cult s-a dovedit neîncăpător, la data de 10 mai 1996, Mitropolitul Bartolomeu a pus piatra de temelie pentru construirea unei noi biserici de zid, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, care a fost sfințită la data de 10 mai 2013 de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, alături de un sobor de ierarhi. În aceeași zi se împlineau 250 de ani de la mărturisirea de credință a Sfântului Atanasie Todoran pe plaiurile năsăudene.
Odată cu proclamarea solemnă a canonizării Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni (Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu), în anul 2008, biserica a primit cel de-al doilea hram, întrucât mănăstirea se află în proximitatea locului în care aceștia au fost martirizați. Așadar, așezământul monahal are trei hramuri: Izvorul Tămăduirii, prăznuit în vinerea de după Paști, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), precum și Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni, pomeniți în data de 12 noiembrie.
În prezent, obștea mănăstirii este formată din 20 de maici, stareță fiind stavrofora Emanuela Moisa, iar duhovnici arhimandritul Dimitrie Irimia și protosinghelul Mihail Nagy.
Pe lângă programul liturgic și duhovnicesc, monahiile desfășoară activități administrative și se îndeletnicesc cu confecționarea veșmintelor liturgice și pictarea icoanelor, având ateliere proprii de croitorie și pictură, precum și un cabinet stomatologic.
Text: Viorica Văscu și Marian Șomlea
Foto: Marian Șomlea
Mai multe fotografii AICI
Shares
•
•
•
•