Simpozionul internațional de drept „Două decenii de aplicare a Legii nr. 489/2006” a început luni, la Palatul Patriarhiei. Manifestarea a reunit clerici, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului juridic.
Deschiderea oficială a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, în cadrul unei sesiuni inaugurale moderate de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Cu acest prilej, ierarhul a prezentat mesajul Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române.
„În prezent, România este unicul stat european cu populație și limbă de origine latină și de credință creștin ortodoxă. Această specificitate a României, ca țară europeană de limbă latină și de credință creștin ortodoxă, s-a reflectat și asupra modului de înțelegere și reglementare a relației dintre Stat și Biserică”.
„Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor are la bază trei piloni fundamentali ai modernității juridice în materie religioasă: libertatea religioasă în dimensiunea ei individuală și colectivă (asociativă), neutralitatea religioasă a statului și autonomia cultelor recunoscute”, a transmis Preafericirea Sa.
Colaborarea dintre Biserică și instituțiile juridice
Laura Badiu, președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, a subliniat că deși Biserica și notariatul au misiuni distincte, se întâlnesc în preocuparea pentru protejarea omului, a familiei și a patrimoniului.
„Pare că la prima vedere misiunea Bisericii este total diferită de misiunea notarului. Biserica întreține vie, cea mai înaltă valoare morală, spiritul uman, notariatul păstrează siguranța juridică a drepturilor și intereselor umane. Există, deci, o preocupare comună, omul”.
„Respectul pentru tradiție și rigoarea juridică nu sunt și nu vor fi niciodată în opoziție, dinpreună pot să ofere stabilitate și pot să ofere soluții durabile”, a spus Laura Badiu.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a evidențiat principalele etape ale evoluției libertății religioase în România, de la reglementările constituționale din secolele 19 și 20 până la cadrul legislativ instituit după căderea regimului comunist.
„Libertatea religioasă reprezintă expresia respectului față de demnitatea persoanei umane, față de conștiința individuală, față de dreptul fiecăruia de a-și construi propria relație cu valorile spirituale în care crede. Istoria libertății religioase în România este strâns legată de însăși formarea și consolidarea statului român modern”, a spus oficialul.
Rolul cultelor în viața comunităților
Subsecretarul de stat, Petru Bledea, delegatul viceprim-ministrului și ministrului Afacerilor Interne, Marian Neacșu, a evidențiat rolul comunităților religioase la viața socială: „Implicarea în educație, în activități sociale și caritabile și în sprijinirea persoanelor vulnerabile reprezintă contribuții importante”.
„Siguranța unei societăți nu se construiește exclusiv prin aplicarea legii. Ea presupune și încredere între oameni, educație și capacitatea comunităților de a rămâne unite în fața dificultăților”.
La rândul său, Ciprian Olinici, secretar de stat pentru Culte, a explicat că „statul este neutru față de credință, dar cooperează cu cultele în domeniile de interes comun”.
„Biserica Ortodoxă Română adaugă substanța acestei idei prin stabilitate, capacitatea de a convoca dialogul și disponibilitatea de a coopera. Respectul celorlalte culte față de Patriarhia Română se întemează pe predictibilitatea acestui parteneriat. Pacea confesională este o realitate instituțională și o realizare construită prin încrederea și dialogul repetat”, a spus Ciprian Olinici.
Lucrările simpozionului vor continua până marți, prin mai multe sesiuni de comunicări. Manifestarea este organizată de Patriarhia Română, în colaborare cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.
Foto credit: BASILICA / Raluca-Emanuela Ene