În după-amiaza duminicii a XXIV-a după Pogorârea Duhului Sfânt, în ziua de prăznuire a Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, a avut loc întâlnirea Cercului pastoral-misionar din Protopopiatul Timișoara II, în biserica Parohiei Giarmata, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”.
Cercul pastoral-misionar a debutat cu oficierea Tainei Sfântului Maslu de către cei 16 preoți prezenți, alături de doamnele preotese și în prezența unui număr mare de credincioși ai acestei parohii. După oficierea Tainei Sfântului Maslu, părintele Vasile Suciu, de la Parohia Giarmata Vii, a susținut un referat cu tema „Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș”, această temă încadrându-se în contextul „Anului omagial al pastorației familiei creștine” și al „Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar”, proclamate pentru anul 2026.
Părintele Vasile Suciu a prezentat câteva date biografice ale Sfintei Cuvioase Platonida, cunoscută în istorie sub numele de Doamna Despina Milița, născută în anul 1487 și trecută la Domnul la 30 ianuarie 1554. A fost soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, domnitor al Țării Românești între anii 1512–1521, și una dintre cele mai evlavioase personalități feminine din istoria poporului român.
Despina Milița provenea dintr-un neam de despoți sârbi. Tatăl său, Iovan Brancovici, a fost ultimul despot al Serbiei și descendent al familiei bizantine Cantacuzino. A crescut la Curtea din Srem, unde a primit o educație aleasă, învățând diferite științe și însușindu-și credința ortodoxă și învățăturile Sfintei Scripturi. În anul 1505, Despina Milița s-a căsătorit cu Neagoe Basarab, viitorul domnitor al Țării Românești. Cei doi au avut șase copii și au format o familie profund legată de valorile creștine, avându-l ca îndrumător duhovnicesc pe Sfântul Mitropolit Nifon.
În continuare, părintele a vorbit despre faptul că, alături de Neagoe Basarab, Doamna Despina a contribuit la dezvoltarea culturii, artei și vieții religioase. A sprijinit și a ctitorit așezăminte monahale importante: Mănăstirea Kruședol, Mănăstirea Curtea de Argeș și Schitul Ostrov–Călimănești.
Informații importante despre viața Sfintei Platonida provin din însemnările sale personale, realizate între 15 septembrie 1551 și 9 septembrie 1552. Acestea au fost publicate în 2012 de Editura Bonifaciu, sub titlul „Măria Sa Neagoe Basarab, însemnările monahiei Platonida, Doamna Despina a Țării Românești”, într-o ediție îngrijită de Mănăstirea Diaconești.
Jurnalul cuprinde date despre copilăria și originea Despinei, tradițiile sârbe, căsătoria cu Neagoe Basarab, viața de familie, domnia voievodului, ctitorirea Mănăstirii Curtea de Argeș, donațiile către așezăminte religioase și pierderea soțului și a copiilor.
În încheierea referatului, părintele Vasile Suciu a arătat că anul 1521 a reprezentat un moment de mare suferință în viața Cuvioasei Platonida. Sfântul Neagoe Basarab a murit prematur, iar fiul lor minor, Teodosie, a urcat pe tron sub regența mamei sale. La scurt timp, Teodosie a murit în exil. Despina a părăsit Țara Românească și s-a refugiat la Sibiu împreună cu fiicele sale, Ruxandra și Stana.
După mai mulți ani de pribegie, s-a întors în țară în timpul domniei ginerelui său, Radu Paisie. După o scurtă perioadă la București, a hotărât să renunțe la onorurile lumești.
În 1545, la Mănăstirea Ostrov, aflată pe o insulă a râului Olt, a primit tunderea în monahism și numele Platonida.
În ultimii ani, a trăit în post, rugăciune, smerenie și pocăință. A trecut la Domnul la 30 ianuarie 1554, în urma unei epidemii de ciumă, în timp ce se afla temporar la Sibiu. Osemintele sale au fost aduse ulterior la Mănăstirea Curtea de Argeș și așezate alături de cele ale soțului și ale copiilor săi. În timpul restaurării bisericii, între 1875 și 1880, mormântul a fost mutat în afara acesteia, iar locul exact s-a pierdut.
Sfânta Cuvioasă Platonida a fost canonizată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la data de 1 iulie 2025, cu titulatura de „Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș”.
După prezentarea referatului, un moment deosebit al acestui cerc pastoral-misionar l-a reprezentat prezența doamnelor preotese, care sunt „sufletul preotului” și sprijinul său cel mai de seamă în viața de familie și în slujirea lui Dumnezeu.
La finalul acestei întâlniri, părintele protopop Caius Andrașoni a purtat discuții cu preoții prezenți despre problemele administrative, pastoral-misionare și sociale cu care se confruntă parohiile și a transmis preoților și credincioșilor prezenți binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, asigurându-i pe toți de dragostea și purtarea sa de grijă.