Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat joi la deschiderea lucrărilor Conferinţei Naţionale „Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească”, unde a transmis un mesaj în care a subliniat importanța icoanelor în viața de cult.
„Icoana ne dezvăluie starea de har în care se află sfinții, părtași slavei Sfintei Treimi, slavă descoperită Sfinților Apostoli pe Muntele Tabor de către Domnul Iisus Hristos în momentul Schimbării Sale la Față”.
Patriarhul României i-a binecuvântat pe participanții la conferință, sperând ca aceasta „va constitui un prilej de intensificare a misiunii Bisericii Ortodoxe Române privind conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului său cultural, tezaur nestemat moștenit de la înaintaşi, dar care trebuie conservat, îmbogăţit şi evidenţiat permanent”.
Mesajul integral:
Arta bisericească: moştenire bizantină şi expresie contemporană
Ne întrunim astăzi în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei, pentru lucrările celei de-a XIII-a ediții a Conferinței Naționale Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească, organizată de Patriarhia Română, prin intermediul Comisiei de Pictură Bisericească. Alături de invitații oficiali și de specialiștii ce vor prezenta comunicări în cadrul Conferinței, evenimentul din acest an reunește, la fel ca în anul precedent, invitați din cadrul unor instituții de cultură, instituții deținătoare de patrimoniu sau care desfășoară activități de restaurare și de cercetare în domeniu, specialiști autorizați de către Comisia de Pictură Bisericească, alături de ucenici și stagiari aflați în evidențele Comisiei, reprezentanți ai centrelor eparhiale din țară, câștigătorii celor 15 ediții ale Concursului Național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, profesori, studenți și elevi din cadrul facultăților ori liceelor de profil, specialiștii ce au conferențiat în cadrul ediției precedente, ale căror lucrări sunt prezente în volumul ce va fi lansat în cadrul Conferinței, precum și numeroase persoane interesate de pictura și de arhitectura eclezială ori de patrimoniul național bisericesc.
Actuala Conferință, ce poartă titlul Arta bisericească: moștenire bizantină și expresie contemporană, urmărește participarea activă a specialiștilor autorizați sau aflați în curs de pregătire din domeniul artelor bisericești și al restaurării, precum și a specialiștilor din domenii conexe, cum sunt istoria artei și arhitectura, cu scopul de a conștientiza necesitatea protejării, promovării și îmbogățirii patrimoniului național religios.
În acest an, 2026, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), suntem chemați să ne reamintim că familia este mediul în care se învață și se practică virtuțile creștine: rugăciunea fierbinte, iubirea smerită și milostivă, răbdarea, iertarea și ajutorarea celor aflați în nevoi.
De-a lungul istoriei creștine, femeile sfinte au arătat că drumul spre sfințenie nu depinde de apartenența la o anumită categorie socială, ci de conlucrarea persoanei umane cu harul divin. Cele 16 noi sfinte femei românce din calendar ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost totdeauna binecuvântată cu femei credincioase și evlavioase, care au dus lupta cea bună a credinței și au săvârșit în sfințenie călătoria lor pământească (cf. 2 Timotei 4, 7) în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinți, mucenițe care au apărat credința creștină cu sângele lor, monahii care s-au rugat și au muncit în mănăstiri, femei mărturisitoare care au îndurat persecuțiile pentru numele lui Hristos și soții de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica și neamul românesc. Împreună cu celelalte sfinte femei românce din calendar, ele formează Soborul Sfintelor Femei Românce, acestea fiind pomenite în Duminica Mironosițelor.
Icoana ne dezvăluie starea de har în care se află sfinții, părtași slavei Sfintei Treimi, slavă descoperită Sfinților Apostoli pe Muntele Tabor de către Domnul Iisus Hristos în momentul Schimbării Sale la Față (cf. Matei 17, 2; Marcu 9, 3; Luca 9, 29). „Icoana nu este un simplu element estetic în biserică și nici numai didactic, ci ea este mai întâi de toate o vedere duhovnicească a comuniunii sau legăturii tainice dintre lumea văzută și cea nevăzută, dintre cele pământești și cele cerești” [1], precum și loc haric de sfințire a credincioșilor prin rugăciunea adresată sfinților pictați în icoane. Justificarea preocupării pentru realizarea unei picturi autentic bizantine este dată de conținutul mistic și profetic al icoanelor, care nu imită frumusețea naturală, a lumii materiale trecătoare, ci prezintă lumina sfințeniei din oamenii care au căutat și au pregustat viața cerească eternă, ca fiind „dreptate şi pace și bucurie în Duhul Sfânt” (Romani 14, 17). Iconografia Bisericii Ortodoxe nu este o artă obișnuită, ci una teologică și liturgică. Ea înfățișează evenimentele din istoria mântuirii lumii care s-au împlinit „pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire”, în și prin Iisus Hristos, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut om pentru mântuirea oamenilor, adică pentru a ne dărui viața cerească.
Deschidem astăzi a XIII-a ediție a Conferinței Naționale Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească, desfășurată în perioada 12-13 noiembrie 2026, ce cuprinde, pe lângă sesiunea de deschidere, trei secțiuni de comunicări științifice: 1) Iconografie și istoria artei, cu tema Iconografie și stil: tradiția bizantină și valorificarea ei în istorie; 2) Pictură bisericească, cu tema Între canon și cateheză și 3) Arhitectură și restaurare, cu tema Patrimoniu, restaurare și arhitectură eclezială: memoria și recuperarea istoriei. Lucrările care vor fi prezentate în cadrul Conferinței au rolul de a dezvolta teme de interes pentru specialiștii aflați în evidențele Comisiei de Pictură Bisericească, conferențiarii fiind încurajați să depășească cadrul strict al preocupărilor acedemice și să propună modele practice și utile în situații concrete.
La finalul sesiunii inaugurale va avea loc lansarea volumului Erminia artei bisericești, între teologie și expresie vizuală, volum ce reunește lucrările științifice susținute în cadrul ediției precedente a Conferinței, publicat de Editura Basilica a Patriarhiei Române. Acest moment va fi urmat de premiera filmului documentar Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar în arta bisericească, realizat de TRINITAS TV. Filmul urmărește conceperea și realizarea icoanei Soborul Sfintelor Femei Românce, a icoanelor celor 16 sfinte a căror canonizare a fost proclamată în 2026, a icoanelor folosite la proclamările locale din țară și a lucrărilor înscrise în Concursul Național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, ediția a XV-a, 2026.
În încheiere, dorim să semnalăm, cu bucurie, finalizarea formei revizuite a Regulamentului pentru organizarea și funcționarea Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române, care a fost aprobată în ședința de lucru a Sfântului Sinod din 03-04 iunie 2026. Pornind de la observația că majoritatea neconcordanțelor constatate în anii care au urmat aprobării Regulamentului din 2012 au fost determinate de o interpretare parțială și de aplicarea neuniformă a normelor, noul text a urmărit, în principal, lămurirea ambiguităților identificate. Noile reglementări au fost introduse cu scopul de a îmbunătăți calitatea lucrărilor, garantând o protecție sporită a drepturilor patrimoniale ale parohiilor și mănăstirilor, dar și un cadru echitabil pentru activitatea specialiștilor, precum și pentru formarea ucenicilor și a stagiarilor.
Printre principalele noutăți și clarificări aduse de prezentul Regulament din 2026 se numără următoarele: elaborarea cadrului administrativ pentru funcționarea viitoarei platforme digitale a Comisiei de Pictură Bisericească, care va facilita comunicarea Comisiei cu centrele eparhiale și cu specialiștii autorizați; instituirea unor termene obligatorii de răspuns la solicitările adresate Comisiei, pentru a fi soluționate într-un interval determinat; protejarea drepturilor celor aflați în practica de șantier, prin instituirea obligativității încheierii unei convenții scrise între specialistul îndrumător și ucenic sau stagiar; valorificarea parcursului universitar al ucenicilor și stagiarilor; simplificarea procesului de autorizare pentru specialiștii și experții în restaurare atestați de Ministerul Culturii, care doresc să fie autorizați de Comisia de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române; facilitarea procedurii de promovare a pictorilor și recunoașterea meritelor profesionale deosebite; introducerea unor prevederi noi în privința proiectării, achiziției, contractării și execuției lucrărilor. De asemenea, s-a urmărit alinierea textului regulamentar la cele mai noi prevederi din legislația civilă.
Felicităm pe organizatori și binecuvântăm pe toți participanții, sperând că și această ediție a Conferinței Naționale Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească va constitui un prilej de intensificare a misiunii Bisericii Ortodoxe Române privind conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului său cultural, tezaur nestemat moștenit de la înaintaşi, dar care trebuie conservat, îmbogăţit şi evidenţiat permanent.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
[1] † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Foame și sete după Dumnezeu – înțelesul și folosul postului, ediţie revăzută şi îmbogăţită, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2026, p. 167.
foto credit: Ziarul Lumina / Luigi Ivanciu