Patericul egiptean
Povestiri și cuvinte de folos ale părinților pustiei egiptene.
Socotinta — povestirea 24
Iarasi a zis: de va petrece lucratorul la locul unde nu sunt lucratori, nu va spori. Insa poate sa se nevoiasca ca sa nu se pogoare. Iar cel ce nu lucreaza, daca va petrece cu lucratorii, si se va trezi, va spori, iar de nu, nici in jos nu se va pogori.
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 25
Iarasi a zis: sufletul de va avea cuvant iar fapte nu va avea, este asemenea cu pomul ce are numai frunze, iar roade nu are. Caci precum pomului, care este incarcat de roada si frunza, si sade bine, asa se aseamana cuvantul, sufletului care are lucruri bune.
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 26
Au mers odinioara trei frati la Schit, la un batran sfant si a zis unul: am invatat, parinte, Vechiul Testament de rost. Si i-a raspuns batranul: ai umplut vazduhul de cuvinte. Al doilea a zis: eu mi-am si scris Testamentul Vechi si cel Nou. Si i-a zis batranul: tu ai umplut ferestrele de hartii. Iar cel de ai treilea…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 27
Un frate l-a intrebat pe un batran: pentru ce slabesc cu sufletul facand slujba mea cea putina? Iar batranul raspunzand, i-a zis: asa se intelege dragostea catre Dumnezeu, cand face cineva cu toata inima lucrul lui Dumnezeu, cu umilinta si cu gand alinat.
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 28
Un frate oarecare, fugind din manastire si luand chipul cel calugaresc, s-a inchis zicand ca este sihastru. Auzind parintii, au venit sa-l izgoneasca si i-au dat canon sa umble pe la chiliile monahilor si sa faca metanie, zicand: iertati-ma, ca nu sunt sihastru, ci nou incepator!
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 29
Au mers candva cinci frati la Schit, la un batran sfant si a zis batranul celui dintai: ce lucrezi, frate? Iar el a raspuns: impletesc, avvo. Deci, i-a zis batranul: Dumnezeu sa-ti impleteasca cununa, frate! L-a intrebat pe al doilea: tu ce lucrezi? Iar el i-a raspuns: rogojini fac. l-a zis: Dumnezeu sa te intareasca…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 30
Zis-a un batran: glasul care striga catre om, pana la rasuflarea cea de pe urma acesta este: astazi, indreptati-va!
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 31
Iarasi a zis: Iosif cel din Arimateea a luat Trupul lui Iisus, l-a infasurat in giulgiu curat, si l-a pus in mormant nou, adica in om. Sa se sileasca dar fiecare cu deadinsul sa nu greseasca, ca sa nu defaime pe Dumnezeu Cel care vietuieste in el si sa-L alunge din sufletul lui. Fiindca lui Israel i-a fost data mana…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 32
Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand: parinte, umblu la batrani si imi spun de mantuirea sufletului meu si nimic nu pricep din cuvintele lor! Ce sa fac? Oare sa nu merg sa mai intreb, de vreme ce nu fac nimic si sunt cu totui in necuratie? Si avea batranul doua vase goale si i-a zis: mergi de adu un vas din…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 33
Intrebat a fost un batran, despre cei ce umbla si cer rugaciuni altora, iar singuri fiind petrec in lene. Si raspunzand a zis: " mult poate rugaciunea dreptului, care se face ", adica: impreuna ajutand si nevoindu-se cel ce cere acea rugaciune. Pentru ca de va vietui fara socoteala, nu va avea nici un folos, de vor fi…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 34
Povestese unii despre-un sfant, ca pe vremea prigoanei a marturisit si a fost chinuit, incat l-au pus sa sada pe un scaun de arama infierbantat. Atunci ajungand imparat fericitui Constantin, au fost sloboziti crestinii cei inchisi si tamaduindu-se sfantul acesta, s-a intors la chilia sa. Si cand a vazut-o, de departe…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 35
Zis-a un batran: de vei vedea pe cineva cazut in apa si poti sa-l ajuti, da-i batul si-l trage la mal, iar de nu poti sa-l tragi, lasa-i bratut tau. Daca-ti intinde mana si nu poti sa-l tragi, te va trage el in jos si veti muri. Aceasta a zis-o pentru cei ce se arunca in ispite, sa ajute altora mai presus de puterea…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 36
Unui calugar care petrecea in Schit i-a fost parat feciorul lui la stapanire si l-au prins. Deci, i-a dat de stire maica tanarului, graind: sa scrii stapanului sa-l slobozeasca. Calugarul i-a raspuns: de il va slobozi pe el, nu va prinde pe altul in locul lui? Iar trimisul i-a raspuns: asa este, va prinde pe altul.…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 37
Acelasi parinte lucra rucodelie multa si lasa o mica parte pentru nevoia sa, iar cealaita o impartea lipsitilor. Dar fiind foamete, a trimis o maica pe fiii ei la dansul sa le dea cateva paini. Auzind aceasta batranul, a zis catre fiu: mai sunt si altii in oras sa le trebuie ca si voua? Iar el a raspuns: sunt multi.…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 38
Zis-a un batran: tot viclesugul care nu este deplin viclesug, acela nu este viclesug si toata dreptatea care nu este deplina, nu este dreptate. Caci se aseamana omul care nu are nici ganduri bune nici ganduri rele, pamantului din Sodoma si Gomora, care de vreme ce este sarat nu face nici roada, nici neghina. Pe cand…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 39
Iarasi a zis: copilul cel ce isi rosteste cuvantul intre cei mai mari ai sai, este asemenea cu omul ce vara foc in sanul fratelui sau.
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 40
Un batran a fost intrebat: ce inseamna pentru cuvantul cel desert sa darn seama? Raspuns-a batranul: orice cuvant s-ar grai despre pricina trupului, vorba desarta este. Numai ce se graieste despre mantuirea sufletului nu este vorba desarta. Mai bine este insa decat toate sa tacem. Daca incepi a grai de bine, la mijloc…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 41
Zis-a un batran: cel ce fura si cleveteste sau alt pacat face si dupa savarsirea pacatului suspina si se defaima pe sine, vine la pocainta. Dar cel ce are ura in inima sa, ori mananca, ori bea, ori doarme, ori umbla, il mananca pe el ca un venin. De unde se vede ca nedespartit are cu sine pacatul iar rugaciunea i se…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 42
Zis-a un batran: eu urasc slava desarta a tinerilor, de vreme ce se ostenesc si plata nu au, cautand spre slava omeneasca. Iar alt batran mai iscusit i-a zis: eu le-o iubesc, ca mai bine este si mai de folos, celui tanar a se slavi iar nu a se lenevi. Caci am vazut marindu- se, infranandu-se, priveghind, gol umbland…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 43
Un batran a fost intrebat: oare, bine este sa inveti dumnezeiasca Scriptura? Iar el a raspuns: oile primesc pasunea, cea buna de la pastor si se induicesc sa manance, iar de mananca si lucruri din pustie si cand le prinde jig de spini pustietatii, rumega acea pasune si li se indulcesc gurile si, se astampara jigul de…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 44
Un frate l-a intrebat pe un batran, graind: care este fapta sufletului care sa faca roada? Si i-a raspuns batranul: fapta sufletului este linistea trupului, rugaciunea cea multa a trupului, sa nu vezi greselile straine, numai ale tale. Si de va suferi omul acestea, nu va zabovi sa aduca roada sufletului.
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 45
Un frate l-a intrebat pe un batran: cum au unii descoperiri si aratari ingeresti? I-a raspuns batranul: fericit este cel ce isi vede pacatele sale totdeaune, caci acesta totdeauna se tine treaz. Si i-a zis fratele: eu am vazut un frate izgonind dracii din alt frate. Si i-a zis batranul: eu nu voiesc sa izgonesc draci…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 46
Zis-a un batran: minciuna este omul cei vechi, care se strica dupa poftele inselaciunii, iar adevarul este omul cel nou care s-a zidit dupa Dumnezeu. Zis-a iarasi: radacina lucrurilor bune este adevarul iar minciuna este moartea acestora.
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 47
Zis-a un batran: sezand eu candva aproape de alt batran, a venit la dansul o fecioara, graind: parinte, am postit doi ani, doar a sasea zi mancand paine si am invatat de rost Testamentul cei Vechi si cel Nou. Ce-mi mai lipseste sa fac? I-a raspuns batranul: si care este roada acestora la tine? Facutu-ti-s-a ocara ca…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 48
A zis unul din parinti despre smerita cugetare, o pilda, cum ca cedrii au zis trestiilor: cum voi, slabe si neputincioase fiind, nu va frangeti in vremea vijeliei, iar, noi atat de mari fiind, ne sfaramam? Uneori si din radacina suntem scosi. Si au raspuns trestiile: noi, cand vine vijelia si sufla vanturile, ne…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 49
Doi batrani, de multi ani sedeau impreuna si niciodata nu a fost cearta intre dansii. Si a zis unul catre celalalt: sa ne certam si noi ca oamenii. Iar celalalt a zis: nu stiu cum se face cearta. Al doilea a zis: iata, pun o caramida ln mijloc si zic ca este a mea. Tu zici nu, ca este a ta. Si de aici se face…
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 50
A zis un batran: cearta il da pe om maniei, mania il da orbirii, si orbirea il face de lucreaza tot raul.
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 51
Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand: cum se cuvine sa savarsesc masura postului? Si i-a zis batranul: nimic sa nu faci mai mult decat ceea ce este randuit. Caci multi vrand sa se ridice mai presus de altii, pe urma catusi de putin n-au putut savarsi.
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 52
S-a intrebat un batran: care este lucrul monahului? Si si-a zis: dreapta socoteala.
Citește povestirea↗Socotinta — povestirea 53
Zis-a un batran: mintea cand rataceste o face de sta citirea, privegherea si rugaciunea. Pofta cand se aprinde, o vestejeste foamea, osteneala si sihastria. Mania cand se tulbura, o inceteaza cantarea de psalmi, indelunga rabdare si mila. Acestea daca se vor face in cuviincioase vremi si masuri. Caci cele fara de…
Citește povestirea↗